[XcuseMe]

De curand am observat ca la masina mea pot mari ungiul Ackerman.
Unghi Ackerman = unghiul (in planul soselei) dintre directiile rotilor din fata cand ele sunt bracate la maxim.

La ce poate folosi marirea unghiului acesta? Din cate ma gandesc eu, ar trebui sa aiba o valoare fixa (dependenta de cat de bracate sunt), altfel, una dintre roti nu va merge pe directia ei.

A doua intrebare:
Am observat (la masinile 1:1, mai exact la cele cu un caracter mai sportiv) ca atunci cand rotile unt bracate, cea de pe interiorul "curbei" e inclinata putin inspre afara, de asemenea cea de pe exterior e inclinata spre inauntru, dar cu un unghi mai mic. Este vreun model care sa faca si asta?


Thanks.

[Radu_]

Mecanismul de directie la autovehicole se caracterizeaza prin doua modele de baza.
Mecanism anterior - cand trapezul de directie se afla in fata osiei
Mecanism posterior - cand trapezul de directie se afla in spatele osiei
In primul caz levierul fuzetei are unghi pozitiv - spre inafara directiei de mers
In al doilea caz levierul fuzetei are unghi negativ -spre interiorul directiei de mers.
In functie de marimea acestui unghi apare si diferenta de unghi de viraj la cele doua roti viratoare. Acest unghi se calculaza in functie de ampatament - distanta dintre cele doua axe - si mai putin influentat de ecartament - distanta dintre cele doua roti viratoare. Este singurul care influenteaza "conditia de virare corecta" care se bazeaza pe faptul ca centru virajului se afla in prelungirea axei din spate, la intersectia celor doua perpendiculare pe cele doua roti viratoare.

Cele trei unghiuri de baza ale mecanismului de directie sunt:
unghiul de cadere
unghiul de fuga
unghiul de convergenta

unghiul de cadere - este unghiul fata de verticala al rotii in diferitele faze de lucru ale suspensiei.
El este de obicei negativ pentru a "impinge" permanent rotile spre interiorul axuli si pentru a prelua permanent jocul din rulmenti. La masinile de mare viteza unghiul de cadere este pozitiv (cracanat) pentru o mai mare stabilitate pe viraje.

Unghiul de fuga - este inclinatia axei pivotului virtual (sau real la autovehicolele cu punte rigida directoare) spre spatele autovehicolului, in asa fel incat partea superioara sa fie mai in spatele axei decat partea inferioara a axei pivotului.
Acest unghi este responsabil cu caderea "exagerata" a rotilor la bracare maxima, la autoturismele de fabricatie pana in anii '95.
La autoturismele recente s-a observat o diminuare drastica a acestui unghi. efectul...o uzura mai putin accentuata a anvelopelor pe exterior si o incalzire mai lejera a acestora, cu un factor de temperatura mai constant pe un parcurs sinuos sau parcurs in linie dreapta cu mare viteza.

Si in final unghiul de convergenta - este unghiul care face ca cele doua roti directoare sa aiba directia de rostogolire virtuala una catre cealanta fata de directia de mers. De obicei este foarte mic , iar la autovehicolele foarte grele aproape inexistent.
Este responsabil cu "tinuta" de drum in linie dreapta, este variabil in functie de incarcarea puntii directoare, si este de asa natura calculat incat vehicolul sa-si pastreze traiectoria chiar daca trece prin sau peste obstacole.

Cele spuse mai sus se doresc a fi, o foarte scurta prezentare a mecanismului de directie la autovehicolele cu doua punti din care una directoare.
Pentru a intelege mai bine geometria unui mecanism de directie, sunt necesare cateva desene plane si 3D, care nu cred ca fac interesul cititorilor de pe acest topic.

Pentru mai multe detalii va stau oricand la dispozitie.