[Fatcobra]

Buna ziua,

Am achizitionat de curand un aeromodel CESSNA 182 500 class, si dupa montarea lui am constatat ca (probabil)din cauza transportului partea stanga a profundorului are o crapatura de 8-10mm pe "balama". Problema e ca nu are balamale, ci polistirenul este subtiat in zona de articulatie. Am atasat o poza informativa cu "balamalele". Mi-am comandat un alt ampenaj orizontal si 2 tipuri de balamale, tip pin D5 x 33 mm si ultra-usoare 25 x 20 mm. Ideea e ca nu vreau sa pun ampenaj nou si sa zbor cu el deoarece la primul contact mai dur cu vreun obiect(sunt incepator) voi pati aceeasi treaba sau mai rau. Vreau sa modific ampenajul cu probleme si apoi sa il compar in zbor cu cel original. Intrebarea mea este: ce tip de balama ar trebui sa folosesc la profundor? Care sunt mai bune si de ce? O sa revin cu poze cand ajung acasa.

O zi buna,
M.

Fisiere atasate

•  elevator_control.jpg (11.48K)
  Number of downloads: 157

[REAL DESIGN]

De hartie ( speciala ), lipite cu Ciano-Styro ( pentru polistiren )- se folosesc cu succes la modele mult mai mari si chiar de 3D unde fortele sunt mari.
Faci taieturi in ambele repere cu cutter-ul bine ascutit( ampenajul fix si cel mobil ) .
Bagi balamalele de hartie in una din repere - cel fix sau cel mobil.
Probezi aliniamentul celor doua piese punandu-le pe pozitie.
Te hotaresti pe care din repere le fixezi intai si dupa ce reasezi balamalele incepi sa pui picaturi de Ciano pe langa balama
pana ce adezivul patrunde si in hartie si in polistiren ( pui pe ambele parti ale balamalei si chiar tensionezi putin balamaua intr-o parte si cealalta ca sa se "deschida " taietura.
Dupa ce le pui pe toate le lasi sa se usuce .
Atentie sa nu curga pe ampenaje adeziv-ul.

Dupa ce s-a uscat introduci partea cu balamalele deja fixate in partea ramasa si apropii cele doua suprafete una de alta.
Misti partea mobila ca si cum ai actiona din statie pana pe pozita maxima cu atentie ca sa nu iasa balamalele si astfel stabilesti cat de mare ramane spatiul (luftul ) dintre cele deoua suprafete pe zona balamalelor ( cam 1-2 mm )
Odata stabilit procedezi ca la prima lipire adica pui Ciano pe langa balamale ( odata pe o parte si pe urma pe cealalta la toate balamalele succesiv ).
Dupa ce ai terminat misti continu pret de 1-2 min suprafata mobila ca sa nu se rigidizeze din lipitura si MARE ATENTIE sa nu ajunga surplus de ciano intre cele doua suprafete sa le blocheze.

Merge si cu balamale Pin sau cu Stift metalic dar lipirea se face cu Epoxi 5 min cand le fixezi pe prima suprafata. Le lasi sa se usuce iar cand le lipesti si in a doua suprafata folosesti Epoxi 30 min ca sa ai timp sa introduci toate balamalele odata. Este mai greu caci daca nu ai dat pe zona boltului cu ulei si vaselina si ajunge surplus de Epoxi acolo nu mai ai ce face - tot timpul trebuie sa ai la indemana alcool care sa curete acel surplus.

Bafta.

P.S.

Mergi eventual si pe solutia care are greutatea cea mai mica - adice cele de hartie.

[dan_mitea]

Pentru varianta a doua este mai bun adezivul poliuretanic. Arunca, daca vrei, o privire aici:
http://www.rhcforum....post__p__337983
Multa bafta.

[Fatcobra]

Va multumesc pentru raspunsuri. Am sa testez toate variantele pe bucati din polistiren inainte sa ma apuc de ampenaj. Cand ajung acasa ma apuc de treaba si probabil o sa mai mai cateva intrebari.

O zi buna,
M.

[REAL DESIGN]

dan_mitea, la 15 April 2011 - 01:23 PM, a spus:

Pentru varianta a doua este mai bun adezivul poliuretanic. Arunca, daca vrei, o privire aici:
http://www.rhcforum....post__p__337983
Multa bafta.

Eu cu poliuretanic nu m-am impacat la nici un fel de lipitura. La zonele crash-uite dureaza mult si daca nu ai cum sa le fixezi este greu mai ales in cazul unor piese multe si marunte.
Cel mai neplacut este faptul ca el expandeaza ( se umfla ) iar in final devine tare, casant nicidecum elastic.
La balamale cu articulatie pe pin metalic nu cred ca as avea rabdare sa stau sa sterg surplusul care expandeaza mai ales cand deja pun pisele pentru lipire finala ramanand foarte putin spatiu pentru acces in vederea stergerii surplusului.
Pe de alta parte toti marii producatori la modele mari benzinare de peste 2 m ( 2,2 - 2,7 - 3,0 ) sau chiar Jet-uri recomanda Epoxy.
Acum vorba aia - cate bordeie atatea ..... ideea este ca trebuie cautata solutia cea mai usoara , cea mai rapida mai ales la un model din polistiren unde orice varianta nu ar avea vre-o sansa sa se desfaca si unde nu as vedea nici un rost sa stai pe langa el sa il descanti 7 zile si in primul minut de zbor sa dai cu el de pamant din cu totul alte motive - trebuie numa gandit cum vin ele din fabrica doar cu scart-ul presat pe acele zone de articulare.

Bafta si baga zboruri multe ca asta e succesul - restul e chinezarie si multa pasiune adica modelist adevarat.
Noi astia care le cumparam mai de'a gata suntem mai putin talentati sau cu mai putina rabdare si timp liber decat cei care migalesc dar in schimb ii "batem" la scor la proba de zbor.

[protheus]

Fatcobra, la 15 April 2011 - 12:46 PM, a spus:

Am achizitionat de curand un aeromodel CESSNA 182 500 class, si dupa montarea lui am constatat ca (probabil)din cauza transportului partea stanga a profundorului are o crapatura de 8-10mm pe "balama".

Totusi, e chiar asa de grava crapatura? Multe, daca nu chiar toate modelele, care au "balamale" tasate fac cute, fisuri sau crapaturi pe zona de articulare. Nu e totusi elastic ca un cauciuc. Au balamaua aceea de-a lungul intregii suprafete, o crapatura de 10 mm (adica 1 cm) nu e ceva grav. Mai putina incredere as avea intr-un sistem cu balama , unde se tine intreaga suprafata in 2 suruburi sau 2 placute bagate in spuma.

[Neekos]

Poti sa pui fara probleme balamale plastic cu bolt(Kavan).Eu am facut asta ieri la un MX-2.Am pus si pe profundor si pe deriva.Nu mai are moarte.

[hash84]

o bucata de scoci cu fibra de sticla si bagaj mare la zbor!

[Maverick]

hash84, la 17 May 2011 - 05:45 AM, a spus:

o bucata de scoci cu fibra de sticla si bagaj mare la zbor!

Mi-ai luat vorba din gura hash.

Vezi la Vademecum cum se fac balamalele din scotch. Poate sa fie si scotch normal la o adica, preferabil cu fibra si lipit pe lungimea fibrei (fibra asezata perpendicular pe aripa si suprafata de comanda pe care le uneste).