[zgr_44]

Se stie ca in modelism singurul lucru care nu se poate cobori la scara este densitatea aerului. Care este formula de calcul al masei modelului in functie de scara modelului. Spre exeplu Extra 300 are 1000kg la o anverura de 8m, evident ca la 1/2 (4m) nu poate avea 500kg masa (sau poate, dar viteza necesara va fi pe masura ca sa zboare) , pentru a pastra raportul vitezei de zbor ca si model. Intrebarea este, care este algoritmul, formula de calcul al masei modelului in functie de scara propusa, daca exista asa ceva.

[nicagabriel]

Salut,
Hai sa facem un exercitiu de verificare : sa presupunem ca executam un avion la scara 1/10 !
Acest aeromodel ar avea 80 cm anvergura si masa de 100 Kg !!!, deci sigur nu va putea zbura !(Totusi el va zbura daca va avea un motor cu reactie , cred, dar la o viteza mult mai mare !)
Prima concluzie: misorand scara de lucru la 2, suprafata portanta scade de 4 ori, deci greutatea finala trebuie sa fie si ea micsorata de 4 ori.
In ipoteza ca viteza este constanta, avem urmatoarea relatie intre greutatea avionului si geometria sa:

G(greutatea=masa)=q*S*V*V*Cz/2 // Deci masa machetei-avionului trebuie sa fie direct proportionala cu suprafata portanta.

[SILVIU66]

Poate numarul Reynolds sa va ajute?
S-a mai discutat in trecut gasiti aici pe forum.

[zgr_44]

nicagabriel, la 30 June 2021 - 01:30 PM, a spus:

Salut,
Hai sa facem un exercitiu de verificare : sa presupunem ca executam un avion la scara 1/10 !
Acest aeromodel ar avea 80 cm anvergura si masa de 100 Kg !!!, deci sigur nu va putea zbura !(Totusi el va zbura daca va avea un motor cu reactie , cred, dar la o viteza mult mai mare !)
Prima concluzie: misorand scara de lucru la 2, suprafata portanta scade de 4 ori, deci greutatea finala trebuie sa fie si ea micsorata de 4 ori.
In ipoteza ca viteza este constanta, avem urmatoarea relatie intre greutatea avionului si geometria sa:

G(greutatea=masa)=q*S*V*V*Cz/2 // Deci masa machetei-avionului trebuie sa fie direct proportionala cu suprafata portanta.

In principiu cam stiu cam ce masa ar trebuii sa aibe aproximativ in functie de anvergura, DAR, spre exemplu, Extra 300 la 1:2 (4m anv) micsorand masa de 4 ori, inseamna 250 kg, 1:1 avand in jur de 1000kg , probabil va zbura, cu motor de 400cc eventual, sau mai mare. Iar daca il mai fac odata 1:2, insemnand 2m anv. , masa de 4 ori mai mica din cei 250 kg anteriori, ar venii 62.5 kg....iar nu se potriveste. Ca macheta, extra 300 la 1m anv ar trebuii sa aibe pana in 700gr., la 1.4m anv se poate duce pana la 2.3- 2.4kg, la 2m cam 6kg la 3m, 12-16kg si tot asa ....nu prea e proportionalitate niciunde...mie imi pare o scala mai degraba logaritmica. si daca imi traduci si mie q, s, v, v, cz din ecuatie, as fi tare recunoscator...m-ai pierdut acolo.

[nicagabriel]

q=densitatea aerului
S=suprafata portanta
V=viteza avionului (in formula apare la patrat)
Cz=coeficient de portanta (depinde de profil si de multe altele..../valori:0,8-1,4)
----------------------
Evident ca mai apare si o rezistenta la inaintare (cuplata cu coeficientul de rezistenta Cx) care este anihilata de puterea motorului (tractiunea motorului); dar astea sunt alte calcule luate in seama de specialisti.
Calculul masei la aeromodele Indoor - clasa F1D, are alte principii legate de viteza si deci implicit de numarul Reynolds.
Formula portantei pleaca de la ipoteza mentinerii vitezei constante; ori e greu sa proiectam aceasta putere a motorului; de obicei se pleaca de la puterea motorului si apoi se proiecteaza structura (nu intodeauna).

[nicagabriel]

zgr_44, la 07 July 2021 - 03:02 AM, a spus:

In principiu cam stiu cam ce masa ar trebuii sa aibe aproximativ in functie de anvergura, DAR, spre exemplu, Extra 300 la 1:2 (4m anv) micsorand masa de 4 ori, inseamna 250 kg, 1:1 avand in jur de 1000kg , probabil va zbura, cu motor de 400cc eventual, sau mai mare. Iar daca il mai fac odata 1:2, insemnand 2m anv. , masa de 4 ori mai mica din cei 250 kg anteriori, ar venii 62.5 kg....iar nu se potriveste. Ca macheta, extra 300 la 1m anv ar trebuii sa aibe pana in 700gr., la 1.4m anv se poate duce pana la 2.3- 2.4kg, la 2m cam 6kg la 3m, 12-16kg si tot asa ....nu prea e proportionalitate niciunde...mie imi pare o scala mai degraba logaritmica. si daca imi traduci si mie q, s, v, v, cz din ecuatie, as fi tare recunoscator...m-ai pierdut acolo.

Evident ca misorand scara avionului, viteza de zbor va fi micsorata (din motive de rezistenta materialelor); ori aceasta viteza influenteaza la patrat portanta !
De aici rezulta un calcul care se reia din nou (ciclic, asa cum se si procedeaza in realitate)pentru stabilirea puterii motorului cu cerintele aerodinamice.
In general nu cred ca exista vreo formula (nici liniara , nici logaritmica) care sa ne dea greutatea avionului functie de scara.

[nicagabriel]

nicagabriel, la 07 July 2021 - 08:47 AM, a spus:

Evident ca misorand scara avionului, viteza de zbor va fi micsorata (din motive de rezistenta materialelor); ori aceasta viteza influenteaza la patrat portanta !
De aici rezulta un calcul care se reia din nou (ciclic, asa cum se si procedeaza in realitate)pentru stabilirea puterii motorului cu cerintele aerodinamice.
In general nu cred ca exista vreo formula (nici liniara , nici logaritmica) care sa ne dea greutatea avionului functie de scara.

Iti dau un raspuns (din experienta mea de proiectant aeromodele); o formula empirica ar fi asta:
Daca micsorezi dimensiunile cu scara: 1/N , atunci masa aeronavei ar fi bine sa fie in limitele: G/N*3 :yahoo: parca vad o multime de teoreticieni ca-mi sar in cap, si au dreptate, pe de o parte, dar eu doresc sa-si expuna ei argumentele. :good:

[zgr_44]

nicagabriel, la 07 July 2021 - 07:39 AM, a spus:

q=densitatea aerului
S=suprafata portanta
V=viteza avionului (in formula apare la patrat)
Cz=coeficient de portanta (depinde de profil si de multe altele..../valori:0,8-1,4)
----------------------
Evident ca mai apare si o rezistenta la inaintare (cuplata cu coeficientul de rezistenta Cx) care este anihilata de puterea motorului (tractiunea motorului); dar astea sunt alte calcule luate in seama de specialisti.
Calculul masei la aeromodele Indoor - clasa F1D, are alte principii legate de viteza si deci implicit de numarul Reynolds.
Formula portantei pleaca de la ipoteza mentinerii vitezei constante; ori e greu sa proiectam aceasta putere a motorului; de obicei se pleaca de la puterea motorului si apoi se proiecteaza structura (nu intodeauna).

Merci, acum m-am luminat... :D

[Horja]

Intr-adevar nu trebuie sa le complicam. In aeronautica studiul pe machete se face pe baza nr Reynolds asa cum a fost mentionat déjà. Numai bine

Aceasta postare a fost editata de Horja: 07 August 2021 - 05:55 PM

[ARU]

cauta cartea : Proiectarea Aeromodelelor de Jaszai Sandor si sunt date si calcule concrete privind proiectarea !