[ender67]

De cateva luni citesc pe net infrmatii despre un proiect NASA (Prandtl-D si proiectul derivat Prandtl-M) care are la baza un proiect de planor (Horten Xc).
Nu intru in detalii tehnice prea amanuntite, voi pune cateva link-uri pentru cei interesati.
Horten Xc e un planor de 15 m, Prandtl-D versiunile 1, 2 si 3 au fost modele 1:4, Prandtl-D V4 a fost testat 1:1 cu pilot (dar tractat de masina) .
Noi vom face initial o versiune 1:2 din Prandtl-D (deci 1:8 fata de Horten Xc) si daca prototipul se comporta rezonabil trecem si la scara 1:4.
Ca sa fou mai exact...s-ar putea sa jonglam putin cu dimensiunile folosind factori de scalare si sa facem modele de 2m si de 4m.
O decriere sumara a modelului Prandtl-D o gasiti aici:
https://www.nasa.gov...S-106-AFRC.html

[ender67]

In articolul de mai sus gasiti un link catre un whitepaper cu descrierea exacta a modelului Prandtl-D:
http://ntrs.nasa.gov...20160003578.pdf
Putintica istorie: fratii Horten au fost planoristi "de top" in Germania anilor 30' (gen aripi zburatoare). In timpul razboiului au fost implicati in productia de avioane militare (celebrul Horten Ho 229 - bombardier usor care ar fi trebuit sa fie cu specificatii "3x1000": sa duca 1000 kg la 1000 km cu 1000 km/h ...din fericire a ajuns doar in stadiul de prototip pentru ca ar fi pus serioase probleme aliatilor avad si o semantura radar destul de mica). Dupa razboi s-a "spart gasca" si unul dintre fratii Horten a ajuns in Argentina unde si-a continuat activitatea de constructor de planoare.
Horten Xc nu a fost construit in Argentina (a ramas la stadiu de schita), a fost construit mai tarziu in Australia (a avut ceva probleme datorita unghiului diedru inadecvat).
O tentativ de construire a unui planor 1:1 gasiti la www.nestofdragons.net. Designul planorului a fost facut de Al Bowers de la NASA. Planorul 1:1 n-a fost finalizat dar au fost facute cateva modele mai mici.
Ulterior si NASA a inceput testele cu Prandtl-D. Cautati pe youtube Prandtl-D si gasiti cateva clipuri interesante.

[ender67]

Cateva cuvinte despre planor (Prandtl-D):
- NU are o distributie eliptica a incarcarii pe aripa ci una sub forma de clopot (Bell Shaped Load Distribution - BSLD).
- washout variaza pe o plaja larga (de la + 8 grade si ceva la - 1.6 grade parca)
- variatia profilului este liniara intre un profil de 12% (E193r3 ...sau o varianta de 18%) si un profil simetric
Modelul 3D l-am facut inca din vara, cu o mica diferenta fata de planurile NASA: in loc de 15 m (sau 3.75 m modelul la scala) eu am folosit 16 m(sau 4 m modelul la scala). Recunosc: de lene, era mai usor de bagat in programul de cofigurare a aripii torsiunea (NASA dadea 20 de valori de washout de-a lungul aripii).

Fisiere atasate

•  snapshot00.png (15.79K)
  Number of downloads: 30

[ender67]

Pentru cei studiosi si cu inclinatii matematice, 2-3 vorbe despre BSLD.
Incarcarea eliptica este solutia problemei "cum trebuie sa arate incarcarea aripii astfel incat drag-ul indus sa fie minim pentru o anvergura data". De la curba de incarcare eliptica se ajunge la aripa de forma eliptica pe care o tot aproximam maui mult sau mai putin la planoarele de azi.
Elipsa poate fi scrisa ca o curba de gradul 1 de sinus si cosinus. Solutia problemei a fost gasita de Prandtl in 1908 parca. Deci "elipsa" e solutia la problema de "drag minim" cu constrangere de "anvergura data".
Daca se baga si niste cosntrangeri suplimentare (gen rezistenta aripii la centru..d.ata de tehnologia de constructie) incepe sa se modifice putin problema si apar alte solutii, de la elipsa (curba de gr 1 de sin/cos) se ajunge la o curba de gradul 2. Se mai pot adauga si alte constrangeri de reistenta (ptr shear web de exmplu) si se obtin curbe de grad superior (3). Chestii interesante se intampla pe la curbe de gradul 2.86 daca nu ma insel.
Toata discutia din lucrarea NASA se poate traduce simplist prin afirmatiile ca:
- daca iti poti permite sa maresti putin anvergura aripii(cam cu 22%) poti sa obtii un drag micsorat cu 11% (in alte lucrari se dau s alte perechi de valori, in functie de forma de incarcare aleasa)
- mai mult, pentru a obtine aceasta forma de incarcare este necesara o torsiune de anumita forma si in anumite conditii apare fenomenul "proverse yaw": asta se traduce prin control perfect al aripii doar cu doua suprafete de control (elevoane) si nu mai este necesar existenta suprafetelor verticale de control, a cozilor si frecarilor date de ele.
Cam cum zboara asa ceva:
http://youtu.be/FC6WSo2grNs

[ender67]

Pina la modelul de 4 metri va mai trece ceva vreme...hai sa vedem cum facem modelul pentru F3B-RES.
1. scalare la 2 m (tot din cauza de comoditate)
2. scalam corzile la 1:8 din valorile initiale (daca modelul de 15 m avea coard centrala de 1.6 m si cea de la varf de 40 cm...la noi la modelul de 2 m vom folosi 20 cm si 5 cm ca valori de start).
3. de aici vedem ca suprafata aripii va fi cam de 25 dmp ...ca sa nu facem un model prea usor neregulamentar stabilim un UAW de 300 g
4. profilul ala de 12% (sau 18%) e cam "gros" pentru ce avem noi nevoie (noi nu facem planoare 1:1 sa care pilotul sau modele care sa care calculatoare de instrumentatie) asa ca vom face o subtiere a profilului in zona de 7-8%
Am modificat programul de desenat nervuri de balsa:
1. am adaugat un nou tip de aripa cu variatia offsetului pe axa X liniaracu 24 de grade si variatia profilului liniara intre cel de la centru si varf
2. torsiunea era data printr-o lista de 20 de valori si asta ar fi fost de ajuns daca aveam exact 20 de nervuri (distantate la 5 cm); ca sa am o mai mare flexibiliate (de exmplu daca vreau nervuri mai dese) am tras o curba spline intre aceste puncte si pot sa calculez usor torsiunea in orice punct arbitrar ales de oe aripa
Pentru ca plaja asta larga de variatie a torsiunii creaza probleme la amplasarea automata pe placa am modificat programul sa nu deseneze nervurile dublate ci simple si sa le optimize eu amplasarea.
Solutii constructive:
- nervuri distantate la 40 mm
- fara D-box (cu nervuri dublate la bordul de atac ...distantate la 20 mm)
- bordul de atac facut cu tija de carbon de 2 mm
- lonjeronul principal facut din 2 bucati de balsa de 2 mm tip "pieptene" (ca la Dynamo) si amplasat la 30%
- lonjeronul secundar facut cu tija de carbon de 2 m si amplasat la 65%
- bordul de fuga facut cu balsa de 2 mm (tot ca la Dynamo).
Punctul in care s-a aplicat rotirea pentru washout este bordul de fuga (in felul asta BF este drept si poate fi montat /verificat pe plaseta dreapta).
Washout corect este dat de unghiul sub care se face decuparea nervurii pentru insertia in lonjeron. Washout nu are variatii bruste si este posibila pozitionarea corecta a tijei de carbon de la BA.

[ender67]

Cam asta e rezultatul brut al catorva ore de munca in week-end: nervurile incap pe o placa de 107 cm si lonjeroanele si bordurile de atac pe una de 100 cm. Anvergura poae fi usor modificata prin scalarea placii cu lonjeroane/BF.
Ce mai trebuie facut:
- inca o placa cu fuselajul central
- modificate nervurile pentru elevoane.
Idei pentru fuselaj: cateva placi identice de balsa de 2 mm si care se vor lipi intre ele. fiecare placa va avea decuopaje in care intra bateria, receptorul, un motor tip 22xx spre bordul de fuga (pentru o configuratie pusher pentru doritori) si piulite si tija filetata M8 in partea anterioara pentru balast si reglare CG.
Idei pentru rigidizarea aripii: pentru ca aripa va foarte usoara (placile de balsa au sub 100 de grame) ne putem permite o placare partiala cu balsa de 1 mm (de exmplu fasii de 5 sau 10 mm lipite in lungul aripii ) sau DBox de balsa sau chiar o placare completa cu balsa (sa nu mai folosim folie deloc).
Daca nu folosim solutii cu balsa de 1mm pe toata aripa ar fi bine ca macar in zona elevoanelor (ultimii 30% din anvergura ... elevoanele pornesc de la 25% la BF spre varful aripii la BA) safacem placare cu balsa.
Nu de alta ...dar iese aripa prea usoara: odata ce am scapat de 80 de grame de fuselaj (in loc de 100 grame fuselaj lung apreciez cam 20 gr pod-ul central) si de ampenaje (minm 20 de rame...cu 100 de grame de echilibrat in bot) avem spatiu de manevra destul.
Pina la cele 300 grame regulamentare ne putem permite multe lucruri in materie de rigidizare.
Va fi un kit foarte economic, doar 3 placi, si foarte ieftin.

Fisiere atasate

•  work.pdf (472.48K)
  Number of downloads: 44

Aceasta postare a fost editata de ender67: 21 December 2017 - 03:00 PM

[ender67]

Astea sunt fisierele brute...varinata finala va fi ceva mai "spalata" in materie de scris. Foarte probabil ca mai reamplasez ceva nervuri in placa de pod si sa raman cu 3 placi de 100 cm.
Voi modifica programul sa imi calculeze exact cum trebuie decupate nervurile pentru o balama dreapta (acum programul "stie" sa calculeze balamaua pentru un procent dat fix...trebuie sa il modific sa calculeze procentul la fiecare nervura pentru ca sa fie balamaua drapta).
Cum ziceam mai sus la elevon procentul variaza intre 0% (BF) pentru 25% anvergura si 100% (BA) pentru varful aripii.
Ce ar insemna proiectul asta adpatat pentru a aripa de 4m? Coarda centrala 40 cm, coarda la varf 10 cm. Suprafata de 1 mp. Greutate 1100-1200 grame. Realist dpdv greutate.
Pentru 2 m e destul de usor, va fi cu 25% mai usor decat modele similare. Scapa de o gramada de greutate de la fuselaj si cozi. In zilele calme va plana usor ca un DLG (vedeti ca ara greutate de DLG la anvergura de 2 m si suprafata similara cu DLG). In zilele cu vant se poate pune balast.
ce insemna asta practic: la lansarea la sandou cu aceeasi elongatie este posibil ca modelul sa ajunga "ceva" mai sus comparativ cu celelate modele mai grele cu 100 de grame. Si tot din motive de greutate sa ajunga jos "putin" mai tarziu. Si daca si pilotul isi face treaba decent ...

Aceasta postare a fost editata de ender67: 21 December 2017 - 03:17 PM

[ender67]

ender67, la 21 December 2017 - 03:12 PM, a spus:

Astea sunt fisierele brute...varinata finala va fi ceva mai "spalata" in materie de scris. Foarte probabil ca mai reamplasez ceva nervuri in placa de pod si sa raman cu 3 placi de 100 cm.
Voi modifica programul sa imi calculeze exact cum trebuie decupate nervurile pentru o balama dreapta (acum programul "stie" sa calculeze balamaua pentru un procent dat fix...trebuie sa il modific sa calculeze procentul la fiecare nervura pentru ca sa fie balamaua drapta).
Cum ziceam mai sus la elevon procentul variaza intre 0% (BF) pentru 25% anvergura (masurata de la varf, 75% de la centru) si 100% (BA) pentru varful aripii.
Ce ar insemna proiectul asta adpatat pentru a aripa de 4m? Coarda centrala 40 cm, coarda la varf 10 cm. Suprafata de 1 mp. Greutate 1100-1200 grame. Realist dpdv greutate.
Pentru 2 m e destul de usor, va fi cu 25% mai usor decat modele similare. Scapa de o gramada de greutate de la fuselaj si cozi. In zilele calme va plana usor ca un DLG (vedeti ca ara greutate de DLG la anvergura de 2 m si suprafata similara cu DLG). In zilele cu vant se poate pune balast.
ce insemna asta practic: la lansarea la sandou cu aceeasi elongatie este posibil ca modelul sa ajunga "ceva" mai sus comparativ cu celelate modele mai grele cu 100 de grame. Si tot din motive de greutate sa ajunga jos "putin" mai tarziu. Si daca si pilotul isi face treaba decent ...

Aceasta postare a fost editata de ender67: 21 December 2017 - 03:19 PM

[ender67]

Critici constructive pina acum? Idei de realizare a aripii sau a fuselajului?

[renatoa]

Cum ziceam pe vremuri la sedintele de partid... "excelenta idee, toa'rshu... te ocupi de realizare" :D

[dan_mitea]

renatoa, la 21 December 2017 - 08:11 PM, a spus:

Cum ziceam pe vremuri la sedintele de partid... "excelenta idee, toa'rshu... te ocupi de realizare" :D

Mi-ai trezit amintiri.
Va fi sedinta de partid. Va veni tovarasa de la judet. Dan, adica eu, este desemnat sa prezinte ce a facut tovarasul luna asta. Dan roaga o fatuca ce lucreaza cu el sa-i faca prezentarea. Fatuca se duce la centrul de documentare, ia ziarele si face o splendoare de prezentare.
Vine ziua cea mare. Dan citeste cu ardoare. Aplauze. Audienta este incantata.
Tovarasa: foarte frumos, bine documentat, dar evenimentele sunt de luna trecuta....

Sa fiti iubiti.

Aceasta postare a fost editata de dan_mitea: 21 December 2017 - 10:09 PM

[ender67]

Parca vad ca ma criticati in sedinta in plen ca am facut un model nazisto-imperialist ....

[ender67]

Nu serios amu ...la greutatea asta de fulg parca merge o acoperire completa cu balsa de 1 mm:
- nu ne mai complicam cu folie ca torsioneaza aripa (si asa nu-i place lui Renato cand iese cu planorul la coasa) ...plus ca la torsiunile astea de +9 -2 grade e o "fericire" sa infoliezi
- e aripa mai rigida
- penetreaza mai bine de la greutate.
- plus ca se poate monta aripa complet si dupa aia tai cu fierastraul fin eleroanele pe linia de balama si nu ai probleme de aliniere.
6 foi de balsa de 1 mm au vreo 50-60 grame..hai sa zicem 70-80 cu adezivul pus cu marinimie.
Odata ce ai scapat de alea 80-100 de grame ale fuselajului si de 20 g (+80 grame de echilibrare) ale ampenajelor incepi sa iti permiti chestii mai sofisticate de acoperire ca sa aduci aripa la 11-12 gr/dmp.
Dar la solutia cu nervuri dublate la bordul de atac n-as renunta pentru ca se "aseaza" mai bine tija de carbon si nervurile...

[renatoa]

Fa-l cu grinzi in latice si esti erou meu :D

http://www.airfieldmodels.com/gallery_of_models/rc/thwing!/images/17193.jpg

Fara bord de atac serios / dbox, macar pe 10-15%, deja m-ai pierdut, stii bine.

Aceasta postare a fost editata de renatoa: 21 December 2017 - 11:43 PM

[vlad1]

Ca aripa cu fuselaj, mie tot o dezvoltare din ME163 mi s-ar parea mai reusita. Rescalare, reprofilare, redimensionare suprafete... pentru exploatare de hobby sau FPV eu pe aia as face-o.

Arrow doar daca vrei sa incerci sa exploatezi specificitatea dinamicii aripii (comparativ cu clasic), ar avea comportament dinamic distinct de restul zburatorelor, mai greu de estimat daca mai bun ca FxJ asa cum il cunoastem acum.

[ender67]

renatoa, la 21 December 2017 - 11:40 PM, a spus:

Fa-l cu grinzi in latice si esti erou meu :D

http://www.airfieldmodels.com/gallery_of_models/rc/thwing!/images/17193.jpg

Fara bord de atac serios / dbox, macar pe 10-15%, deja m-ai pierdut, stii bine.

Hai ca modific programul sa adaug si optiunea de latice ...ca nu e mare smecherie.
Cand desenez nervura coordonatele XYZ in spatiu se modifica in XY' (unde X e comun si Z se transforma acum 1:1 in inaltimea nervurii in plan Y').
Coordonata X devine la latice un X', se alungeste cu un factor ce depinde de unghiuls ub care se intalnesc nervurile, nu ne mai complicam cu alte valori doar 45 de grade si deci factorul ala este radical din 2.
Pentru nervura normala coordonata Y era fixa (cota taieturii in lungul aripii), acum Y asta nu mai e constant la o nervura ci se mareste si el in functie de X, la fiecare modificare a lui X se modifica profilul (mut si taietura un pic mai incolo) si practic recalculez profilele (noroc ca merge calculul matematic usor fie cu interpolare liniara fie cu spline).
Ca sa se complice un pic lucrurile trebuie doua seturi de nervuri ... un set "de stanga" (PSD/ALDE) si un set de "dreapta" (PNL/USR). Exact ca in Parlament...unde se intalnesc seturile astea iese cu scandal (mai putin la liberalii de orice inclinare, astia nu se baga la scandal ca "e prea domni") si iese cu decupari (la nervurile PSD decupari in partea de jos si la cele USR in jumatatea de sus). Probabil va trebui sa bag un parametru gen dimensiunea ochiului zabrelei.
Si va trebui sa modific ordinea in care desenez nervura, acum incepeam cu BF -> extrados -> BA - > intrados -> BF, trebuie sa modific sa incep de la BA si sa continui in paralel (extrados & intrados) si (stanga & dreapta) ca sa se intalneasca nervurile frumos pe BA cu "pupat toti piata Constitutiei".
Apreciez cam o zi de lucru ... hai doua.

[renatoa]

Acolo nu mai ai nervuri, decat doua, cele terminale ;)
In rest sunt grinzi de-a lungul aripii si acoperirea aia cu zabrele.
Uite articolul cum e constructia completa:
http://www.airfieldm...wing!/index.htm

[ender67]

vlad1, la 22 December 2017 - 09:46 AM, a spus:

Ca aripa cu fuselaj, mie tot o dezvoltare din ME163 mi s-ar parea mai reusita. Rescalare, reprofilare, redimensionare suprafete... pentru exploatare de hobby sau FPV eu pe aia as face-o.

Arrow doar daca vrei sa incerci sa exploatezi specificitatea dinamicii aripii (comparativ cu clasic), ar avea comportament dinamic distinct de restul zburatorelor, mai greu de estimat daca mai bun ca FxJ asa cum il cunoastem acum.

Pai asta e si scopul exercitiului /experimentului... estimarea impactului la FxJ. Nu ma intereseaza sa fac modele scale dupa avioanele naziste ca n-am fetisul asta.
In alta ordine de idei ... cate proiecte de planoare de calibrul asta ati vazut pin acum puse pe net? si nu de un mutunache ca mine... ci de NASA?
Poate parea ciudat ca NASA ia un planor vechi si il modernizeaza ...de fapt planform-ul e preluat de la Horten Xc dar profilurile si torsiunea sunt recalculate si au in spate simulari matematice, teste in suflerie si cateva iteratii de modele realizate la scari diferite.
Pentru ca scopul nu este reinvierea unui planor de cafe n-a auzit nimeni ci e o adevarata schimbare de "paradigma" in aviatie.
Dupa cum discutam si in alte topice se cam schimba putin "paradigma" la F5J in sensul scaderii greutatii totale (si a aripii) in detrimentul structurii de rezistenta. Practic se transpun tehnologiile de la DLG la FxJ (cu rezultate mai putin fericite ca la Vinco sau adaptate mai bune ca la Ultima sau ElNino).
Iar in unele cazuri se schimba nu numai aripa (vezi cazul Plus cu doua fuselaje...ceea ce determina oredistribuire a eforturilor in aripa cu ceva avantaje posibile la structura de rezistenta).
Eu mi-am props sa vad ce efect poate avea utilizarea BSLD la FxJ. Aici incarcarea la varful aripii e mult mai mica (si aripa este mai alungita, coarda mai mica...e ca un winglet alungit) iar incarcarea la centru e mai mare si coarda mai mare.
Dar "proverse yaw" si controlul numai din elevoane permite teoretic sa scapi de jumatate din greutatea (fuselajul si cozile sunt inutile daca tu poti controla aripa din elevoane).
Probabil nu e o solutie pentru DLG dar pentru un F3B-RES merita incercat (si daca sunt rezultate bune se poate scala si pentru F5J).
Schimbarea asta de "paradigma" nu e evidenta la modelism dar va fi evidenta peste 10-20 de ani in aviatia civila (pentru reducerea consumului de combustibil se preconizeaza la trecerea spre avioane tip "blended wing" ...ceva de genul aripii de fata dar la scara mult mai mare).
Pentru cei pasionati de "modelarea" aripii (profile si matematica aferenta) atasez si un articol in mai multe parti in care se explica pe larg teoria dar la un nivel destul de accptabil.
De interes e partea a 4-a si bag un citat ceva mai lung:

Citeaza

As an extension of the description in Part 1, there is another method of deÞning the elliptical lift distribution which involves trigonometric functions. In this construction, the point P is designed by its X and Y coordinates as determined by the following formulae:
YP = b/2 * cos x XP = K * sin x
For the construction of the semicircle, K = b/2, the semi-span. For the construction of an ellipse, K can be any value less than one. In the illustrated case, Figure 2, K = 1/2 in keeping with the geometric construction explained previously.
It should be noted at this point that each point P' deÞnes the lift generated by that wing section, the coefÞcient of lift times the local chord. One way of visualizing this is to consider an elliptical lift distribution and an elliptical wing operating at a coefÞcient of lift of one. Remember, the lift coefÞcient is constant across the span; that is, the local coefÞcient of lift for each wing segment will be one. In this case, the wing chord is directly proportional to the height of the lift distribution curve at that point along the Y-axis.
Taking this trigonometric methodology one step further, we can modify the trigonometric function by adding an exponent n. For example, rather than using sin x , we use sin^n x . See the
included Table for an idea as to how various exponents affect the resulting points P'.Figure 3 shows the elliptical lift distribution, sin x , and three other distributions, sin^2.5 x , sin^3 x and sin^4 x
. Because the aircraft weight is held constant, the area under each curve is identical. The latter lift distributions which utilize the ÔnÕ exponent are termed bell-shaped for obvious reasons.
When the bell-shaped distribution is applied to moderately swept back wings, the following generalizations apply: When the exponent n is two, the lift distribution is bell-shaped but there is no induced thrust at the wing tips. When n = 2.5, the adverse yaw disappears and proverse yaw begins to appear. As n approaches three, the induced drag begins to increase rapidly. The designer should therefore use the lowest value of n in keeping with his/her objectives. The Hortens used n = 3 for most of their designs, but n = 2.5 may be sufÞcient for use on models where both adverse and proverse yaw are undesirable and induced drag should be as low as possible

Asta referitor la e spuneam mai devreme ... pentru n (puterea sinusului din curba de incarcare) in gama 2.5 - 2.86 incep sa se produca lucruri interesante in dinamica zborului (proverse yaw aka no tail).

Fisiere atasate

•  161-HCP1.pdf (49.91K)
  Number of downloads: 17
•  164-HCP4.pdf (75.18K)
  Number of downloads: 2
•  162-HCP2.pdf (66.5K)
  Number of downloads: 2
•  163-HCP3.pdf (105.85K)
  Number of downloads: 2
•  165-HCP5.pdf (114.11K)
  Number of downloads: 6

[ViP_Eol]

Ender, toate bune și frumoase. Este știut că o aripă zburătoare este mai eficienta decât o structură clasică, din toate punctele de vedere. Partea proastă este că nu poate fi comparată cu nimic din FxJ pentru că regulamentul competițional impune o structură clasică (așa știam).
S-ar putea să fie cam dificilă lansarea la sandou.

Spor la meștereală. :)

[renatoa]

Ba se concureaza cu aripi, si se si castiga...

http://myhangar.de/modelle/ares/
http://www.rc-networ...-Piri-Piri-plus
http://www.franz-jos...f5f_modelle.htm

http://www.franz-josef-ney-online.de/Fotos/a_bernd_bossmann_2012.jpg


Apropo, Prandt are thread pe rcgroups:
https://www.rcgroups...55116-Prandtl-d

[ViP_Eol]

renatoa, la 22 December 2017 - 11:11 AM, a spus:

Ba se concureaza cu aripi, si se si castiga...

http://myhangar.de/modelle/ares/
http://www.rc-networ...-Piri-Piri-plus
http://www.franz-jos...f5f_modelle.htm

http://www.franz-josef-ney-online.de/Fotos/a_bernd_bossmann_2012.jpg


Apropo, Prandt are thread pe rcgroups:
https://www.rcgroups...55116-Prandtl-d

Da Renato, dar spuneam de FxJ. O să mă uit în regulament.
Spuneam de probleme posibile la sandou, mai ales la anverguri mici. La aripile zburătoare apare un fenomen foarte interesant. Pe aripa din exteriorul virajului apare un efect propulsiv ceea ce conferă precizie fără a necesita direcție clasică, sau winglet. Propriu-zis răsucirea pe viraj este foarte rapidă.
Am văzut aici aripi trase la sandou. Toți au winglet tocmai pentru a contracara răsucirea rapidă pe viraj.

Aceasta postare a fost editata de ViP_Eol: 22 December 2017 - 11:27 AM

[ender67]

renatoa, la 22 December 2017 - 11:11 AM, a spus:

Apropo, Prandt are thread pe rcgroups:
https://www.rcgroups...55116-Prandtl-d

Welcome to the party .... ofc ca stiam de topicul de pe rcgroups.

[vlad1]

Nici o problema la sandou elastic. Pentru sandou rigid, nu ma pronunt.

Acrosaj la 1-2 cm in fata CG, si nu ridica nici o problema. Noi am remorcat multe aripi, dar cu sandou elastic.

[ender67]

ViP_Eol, la 22 December 2017 - 11:24 AM, a spus:

Da Renato, dar spuneam de FxJ. O să mă uit în regulament.
Spuneam de probleme posibile la sandou, mai ales la anverguri mici. La aripile zburătoare apare un fenomen foarte interesant. Pe aripa din exteriorul virajului apare un efect propulsiv ceea ce conferă precizie fără a necesita direcție clasică, sau winglet. Propriu-zis răsucirea pe viraj este foarte rapidă.
Am văzut aici aripi trase la sandou. Toți au winglet tocmai pentru a contracara răsucirea rapidă pe viraj.

Asta e ceea ce spuneam si eu ... iin engleza e "preverse yaw", nu mai ai nevoie de corectie din deriva. Si efectul propulsiv nu apare exclusiv la aripi zburatoare ci si la aripile cu winglet. De asta avioanele moderne au winglet pentru ca reduce consumul de combustibil cu 4-5% datorita efectului propulsiv.
Winglet-urile moderne sunt de forma similara cu varful aripei zbburatoare prezentate aicidar rotit gradat in sus la 90 de grade.
https://youtu.be/Hr0I6wBFGpY

[ender67]

Pina modific programul pentru nervuri latice mai schimbam 2-3 idei despre kitul de nervuri in sistem clasic.
Daca va uitati la profilul de la centru vedeti ca are un fel de "codita de rata" specifica. Pentru ca am avut ceva feedback negativ de la colegi legat de bordul de fuga din balsa (la 2 mm standard e prea gros si cine s-a apucat sa il profileze / subtieze a avut surpriza sa constate ca e prea fragil dupa aia) ma gandisem sa le tai din profil special de balsa (triunghiular pentru BF) dar se cam pierde din acuratetea profilului. Din motivul asta as scoate un kit facut pentru platbanda de carbon (intre 3x0.5 minim si 4x1 mm maxim) ...chiar daca nu este conform regulamentului F3B-RES.
Spuneam ca va fi un kit economic (doar 3 placi de balsa). Asta va fi kitul BASIC. Pentru ca avantajele configuratiei BSLD / "proverse yaw" se obtin pentru variatii foarte precise ale graficului de incarcare (deci ale torsiunii in lungul aripii) va exista si optiunea de realizare a profilului aripii pe un pat de montare (@Renato: similar cu cel de la Vesna ...cred ca nu ma zgarcesc ci voi face doua paturi pentru cele 2 semiaripi ca sa nu apara diferente de la demontare si montare) si chiar template-ri de verificare a profilului. In orice caz...un template de verificare a cotei BA (cand BF e lipit de planseta) sigur va fi (chiar si in kitul basic ca e doar o singura placa de balsa si un etru liniar de taietura deci vreo 10 lei in plus ...sigur merita bagat in kit pentru ca eu nu as face economie de 10 lei daca as cumpara un kit de genul asta). Asta pentru ca la taierea cu laser poate sa mai apara un joc de 0.1.-0.2-0.3 mm cand montezi nervurile si lojeroanele si fara un sablon se cam duc naibii zecimalele alea de la torsiune si aripa sa nu isi atinga potentialul maxim.
Si cu putin noroc poate scoatem si kitul DE LUXE pentru "connoisseur"-i (nu ma refer la Renato ci la pietele unde modelistii cumpara kituri de F3B-RES la preturi intre 125 si 175 de euro).

[ender67]

ender67, la 22 December 2017 - 12:19 PM, a spus:

Daca va uitati la profilul de la centru vedeti ca are un fel de "codita de rata" specifica.

Fisiere atasate

•  plot-prandtl-d-tip-ns-100.pdf (8.32K)
  Number of downloads: 16
•  plot-prandtl-d-root-ns-100.pdf (8.14K)
  Number of downloads: 14

[ViP_Eol]

ender67, la 22 December 2017 - 11:34 AM, a spus:

[...] De asta avioanele moderne au winglet pentru ca reduce consumul de combustibil cu 4-5% datorita efectului propulsiv.[...]

Eeei aici ești într-o mică eroare. :)
La o structură normală, pe capătul de plan apare un curent turbionar care se întoarce de pe intrados pe extrados "consumând" portanța de pe aproximativ 10% din plan, plus creșterea rezistenței la înaintare. Wingletul rezolvă o mare parte a problemei.

(Asta că tot aștept să se urce fi-miu în avion. :) Face sărbătorile în țară).

[ender67]

ViP_Eol, la 22 December 2017 - 02:27 PM, a spus:

Eeei aici ești într-o mică eroare. :)
La o structură normală, pe capătul de plan apare un curent turbionar care se întoarce de pe intrados pe extrados "consumând" portanța de pe aproximativ 10% din plan, plus creșterea rezistenței la înaintare. Wingletul rezolvă o mare parte a problemei.

Nu dati cu parul, cum ziceam acu ceva vreme (in topicul asta sau in altul) eu am fost cazat in etajele IMPARE in P16 (am facut Automatica & calculatoare nu Aeronave).
DAR...nu numai ca rezolva curentii turbionari ci are si un efect propulsiv, dintr-o prezentare a lui Al Bowers (care e director stiintific la Dryden Armstrong Flight Center si deci e "tatic" la aerodinamica):

Citeaza

Richard Whitcombʼs Winglets
- induced thrust on wingtips
- induced drag decrease is about half of the span “extension”
- reduced wing root bending stress

Acum nu vreau sa starnesc o polemica de aerodinamica ca stiu sigur ca ies pe locul 2 ... ma bucur ca ati considerat interesant acest concept de planor. Macar dpdv teoretic ... practic vedem ce-o iesi si cu ce viteza se va infinge in ogoarele patriei la lansarea cu elasticul rosu de la HK. Si daca va rezista la lansarea cu cel albastru.

[ender67]

renatoa, la 22 December 2017 - 10:16 AM, a spus:

Acolo nu mai ai nervuri, decat doua, cele terminale ;)
In rest sunt grinzi de-a lungul aripii si acoperirea aia cu zabrele.
Uite articolul cum e constructia completa:
http://www.airfieldm...wing!/index.htm

Pai e complicat rau de construit si nu cred ca stau sa lipesc atatea scobitori. Plus ca nu prea ai cum sa respecti profilul aerodinamic in tehnologia aia. Acu n-am nimic cu modelul ala da' are finetea usii mele de garaj la care pun un motor de drujba.
Stai sa tai un kit de Arrow zilele astea (ce am calculat deja) sa vad cum se imbina treaba si de Craciun (ca tot imi fac Craciunul la turci in datacentere mama ei de treaba) poate fac programul pentru nervuri la 45 de grade.

[ViP_Eol]

Stai liniștit că nu dă nimeni cu parul. Directorul pe care-l citezi e departe de a fi "tătic" în aerodinamică.
"Tăticii" aerodinamicii s-au cam dus de ceva vreme și sunt cei de la care au învățat toți, inclusiv respectivul director. Că nu existau soluții tehnologice când trăiau "tăticii" e altă poveste, dar teoria exista.
Nici nu se pune problema să se spună că aripa zburătoare e invenție nazistă. Primele aripi zburătoare au apărut cam pe la începuturile aviației. Pe la 1920-1930 deja existau câteva prototipuri în toată lumea, la americani, ruși,... iar prima aripă zburătoare nemțească îi aparține lui Lippisch (sper că am scris corect) și a fost construită tot pe la... 1920 și ceva.
Marile companii constructoare au de mai mult de 50 de ani proiecte de aeronave de pasageri, sau cargo. Problema a apărut la partea de infrastructură, ăsta fiind unul din puținele motive pentru care aviația civilă nu dorește, încă, aripi zburătoare.

Structura pe care a dat-o ca exemplu Renato este relativ mai greu de proiectat; în niciun caz mai dificil de construit. :)

Spor la meștereală.

Aceasta postare a fost editata de ViP_Eol: 23 December 2017 - 06:48 PM