[edisultan]

Asa o fi, cand le vedem in aer?

[ender67]

Algoritmul de generare a unui segment de aripa de 10 cm e urmatorul:
1. generez in programul meu partea de "folie" (suprafata exterioara) cu grosimea dorita (0.2-0.25-0.3 mm)
2. generez si un segment plin ("miez")..
3. ... pe care il modific ca sa obtin structura de mai sus (miezul e de fapt segmentul de aripa din care scad "folia") ... (rezultatul il numesc "grid")
4. generez in OpenSCAD bucatile de lonjeron (vezi cu ce am inceput aceasta postare), de fapt 2 bucati pe care le voi numi "tija_ext" si "tija_int", "tija_int" are exact dimensiunea tijei de carbon (plus un mic joc de 0.1 sau 0.2 mm), "tija"ext" este de fapt "tija_int" imbracata cu un perete de grosime dorita (sa zicem ceva intre 0.5 si 0.7 mm).
5. Ceea ce ne intereseaza se obtine ca reuniune intre:
a."folie"
b. diferenta intre "tija_ext" si "tija_int"
c. diferenta intre "grid" si "tija_ext"
1 & 2 le fac in programul meu, 3 il fac fie cu un program specializat fie in OpenSCAD, 4 & 5 le fac in OpenSCAD
Pot sa fac si un calcul aprtoximativ de greutate:
- "folia" (cu tot cu partile laterale) are o suprafata de cam 560 cmp...daca o tiparesc cu grosime de 0.25 mm rezulta 14 cmc de rasina...adica 16-17 grame
- "grid" are cam 5 cmc...deci cam 6 grame
Rasina de la canalele de la lonjeroane se poate aproxima cu rasina de pe partile laterale (nu se tiparesc).
Din calcul imi iese ceva in jur de 22 de grame ...si in functie de cat "material" bag in folie si in grinzi cred ca pot sa modific greutatea asta intre 15 si 25 de grame (la folie merg intre 0.2 si 0.3 mm si la grinzi intre 0.5 si 0.7 mm).
Din ce calculasem la tiparirea cu plastic greutatea aripii o pot aproxima cu 30x greutatea partii central (deci intre 450 si 750 grame ...luam in calcul media de 600 grame).
Bucatile astea se pot lasa asa ...sau se invelesc cu carbon/rasina (pentru varianta "hi-tech") sau mai usor si pentru buget mai redus cu imitatie de carbon (folosite la colantarea auto).
Daca vi se pare ca e o solutie prea simplista va recomand urmatorul link:
http://shop1.r-g.de/en/art/A-01700
Asta e varianta "4D" (in care nu apar rizuri la suprafata...deci se reduce drag) si exista si varianta 5D (care e lucioasa, moleculele de aer se simt bine si aluneca cu spor).
Si ca sa nu ziceti ca iar scot idei ciudate ...asta nu am am inventat-o eu:
http://youtu.be/N0aOiee_pF4
Din ce am masurat greutatea filmului (si din ce dau cei de la http://accesoriiauto...arbon-4d-negru/ greutatea specifica) e cam 120 gr/mp ....avem cam 1.56 mp deci cam 180-200 grame de folie.
Hai sa vedem ce iese per total:
- 200 de grame de pseudo-folie
- 600 grame de rasina tiparita
- 150 grame de carbon (lonjeroane)
- 475 g fuselaj cu powertrain/baterie
- 100 grame servo
- 75 grame ampenaje
...cam 1600 gr grame si o incarcare alara de 20 gr/dmp. Nu am adus-o din condei, cam asta am ca target de greutate.
La varianta "hi-tech" se mai scade 150 de grame din rasina imprimata (450 grame in loc de 600 grame) si 150 de grame de la folie (din aripi si ampenje) si cam 50 grame de carbon din lonjeroane (in loc de carbon pulltruded care e greu se folosesc tevi de carbon roluite). Asa se poate ajunge la AUW 1250 grame (cam 15 gr/dmp).
Saptamina asta sper sa termin primele imprimate cu rasina si sa fac primele teste de tiparire.
Merg pe doua variante la imprimante, cu tehnologie "UV laser resin" si tehnologie "daylight resin with LCD". Deocamdata am stoc pentru rasini UV, trebuie sa fqc comanda pentru rasini "daylight".
Imorimantele "daylight" sunt facute cu ecrane de ipad retina, 20x15 cm / 2048x1536 pixeli / rezolutie 0.096 mm (legate cu un adaptor HDMI la un RaspberryPi 2 sau 3 si comandate prin LAN/Wifi).
Materialele pentru imprimante costa cam 500-600 lei lei imprimantele "daylight" si 600-750 lei imrpimantele duplex UV (in functie de puterea laserului) (in imprimantele UV inta mai multa "mecanica" - 5 motoare pas cu pas, tije de otel de 8 mm, rulmenti, etc...). Dar in orice caz sunt mai ieftine decat imprimantele cu plastic.
Dar pina iese ceva "zburabil" mai e...mai sunt o gramada de calcule de facut pentru modelele 3d pentru fiecare segment.

Fisiere atasate

•  test.jpg (467.31K)
  Number of downloads: 74

[ender67]

Scuzati amprentele si urmele de hot glue de pe capac (am facut un montaj rapid aseara sa vad daca se potrivesc piesele).
Prima dintr-o serie de 6 imprimante facute cu ecran de iPad (20x15x25 cm cu rezolutie XY de 0.096 mm).
Urmeaza 2 imprimante ceva mai mari (30x16.5x30 cm) dar cu rezolutie mai slaba (0.152 mm) si una si mai mare facuta cu un monitor 4K UHD de 24".
Imprimanta cu ecran iPad este echivalentul :
https://photocentric...?v=9b6a28c805e0
... dar facuta cu software si hardware accesibile (nanodlp / raspberrypi / arduino+ramps/ nextion) si cu un cost mult redus (materialele sunt cam 1/10 din costul imprimantei comerciale).
imprimanta cu ecran de monitor de 24" va fi echivalentul:
https://photocentric...?v=9b6a28c805e0
...dar binenteles ca va fi cu aceleasi componente hardware / software si cost 1/10 din pretul variantei comerciale.

Fisiere atasate

•  lcd_printer.jpg (160.67K)
  Number of downloads: 77

[ender67]

Stiu ca uneori vorbesc / scriu prea mult ...azi voi fi mai concis.
Structura interna de rezistenta... un fel de disser 3D daca vreti ...

Fisiere atasate

•  snapshot01.png (420.25K)
  Number of downloads: 57

[ender67]

...si primele 2 piese de test. Tiparire la scara 1:2 (piesele au 12.5 x 5 cm) pe o imprimanta cu volum mai mic dar cu rezoluie dubla (47 microni XY, straturi de 50 microni pe Z ... imprimantele facute de mine vor avea 90 de microni pe XY).
Mai simplu piesa de fata e facuta din cubulete de 0.05 mm ("voxeli") si daca s-a putut imprima la scara 1:2 cu voxeli de 45-50 microni se poate imprima fara probleme la scara 1:1 cu vixeli de 90-100 microni.
Greutatea unei piese e sub 2 grame (in teorie ar trebui sa fie cam 1,85 grame).
Am abandonat ideea cu tiparirea aripii in tehnologie FDM (plastic topit) pentru ca iesea prea grea si nu avea rezistenta si finisarea necesara (pentru o aripa de 4 m as fi avut nevoie de 900g-1000g de plastic si 150-200g de carbon ..tiparire cu duza de 0.2 mm). Nu aveam de loc posibilitatea sa modific (in sensul de redus) greutatea prea mult.
Cu rasina se poate cntrola greutatea (si implicit rezistenta aripii). Aripa are un volum de 7671 cm3 si o suprafata de 1.563 m2. Greutatea aripii tiparite va fi data de:
- greutatea "foliei": 1.6 mp inseamna 16000 cmp, pentru o "folie" de 0.2 mm asta inseaman 320 cmc de rasina deci cam 350 de grame (rasina are 1.1g/cm3). Asta teoretic...probabil pot sa variez greutatea intre 200 si 400 de grame.
- greutatea "grinzilor"...aici putem face un tuning destul de fin.Disserul de mai sus e complicat de calculat, putem lua un model simplificat (o structura uniform de cuburi). Daca luam un cub cu latura de 10 mm si grinzi de 1x1 mm inseama ca pentru fiecare cm3 (adica 1000 mm3) vom folosi 28 mm3 de resina (10+9+9 ... deci un infill de 2.8%). Daca se folosesc "grinzi" de 0.6 mm se obtine un infill de 1%, cu grinzi de 0.7 mm un infill de 1.4%. din gorsimea grinzilor si dimensiunea celului putem regla destul de fin greutatea si rezistenta. 7700 cm3 * 0.015 * 1.1 = 127 grame.
- greutatea carbonului ...putem estima cam 120-150 grame (greutate mai mica pentru o aipa mai usoara).
Per total: 350 folia + 130 grinzile + 120 carbon .... 600 de grame (la jumatate fata de estimarwa unei aripi tiparite cu plastic ...si similar cu greutatea aripilor "de firma").
In tehnologia "solidcore" pentru o spuma de 40 kg/m3 greutatea spumei de de aproximativ 300 grame la care se adauga greutatea compozitului (grosier cam dublul greutatii tesaturii...de exmplu la carbon de 80 g/m2 ai 1657g/m2 deci cam 250 g plus carbonul din lonjeroane ...cam asta e "reteta" aripilor de 600-650 de grame).

Fisiere atasate

•  _IMG_1002.JPG (341.1K)
  Number of downloads: 83

[ender67]

Errata / typo in postul de mai sus: calculatorul de greutate de la www.r-g.de estimeaza pentru tesatura de 80 g/mp o greutate a laminatului (tesatura carbon+rasina) de 157 g/mp... am ezitat intre valoarea de157 si cea rotunjita de 160 si a iesit monstruozitatea de 1657 ... scuze.
Urmeaza testul de tiparire "folie"...structura de mai sus va fu invelita cu o "folie" de 0.1 mm ....

Aceasta postare a fost editata de ender67: 28 March 2018 - 09:34 PM

[ender67]

Dupa cum am spus piesele de mai sus au fost realizate pe o imprimanta comerciala (Anycubic Photon). In ultimul an a aparut un val de imrimante cam cu acelasi caracteristici (suprafata de tiparire cam 115x65 mm facute cu ecrane de telefon de rezolutie 2560 x 1440 pixeli, expunere cu LED-uri UV de 405 nm la 30-40W). In momentul in care am gasit e www.aliexpress.com un model cu review-uri bune si pret acceptabil si (ce e mai important) cu livrare din Europa nu am mai ezitat si mi-am pus mana pe card. Pretul e OK (cam 2000 de lei) si pachetul mi-a fost livrat acasa prin curier (fara DHL, fara rand la posta si vama). Piesele au fot tiparite cu rasina FunToDo care se gaseste si in Romania la distribuitor la un pret decent (in zona 280-330 lei / litru).
Oricum aveam de gand sa iau imprimanta pentru piese mai mici (fuselaje si stabilizatoare) dar mi-am pus problema daca se poate tipari si aripa de coarda 25 de cm ...si raspunsul e afrmativ (ba mai mult exista si un avantaj).
Din calculele din postarile trecute se poate vedea ca mai mult de 50% din greutatea aripii tiparite o constituie "folia". Am luat in calculul teoretic o folie de grosime uniforma de 0.2 mm ...si greutatea foliei ar fi fost de 350 de grame. Partea proasta e ca incerc sa fac o folie curba de 0.2 mm cu niste pixeli de 0.1 mm (la modelul personal bazat pe ecranul de iPad). Nu intru in detalii tehnice (nu ced ca intereseaza pe nimeni algoritmul Bresenham de desenare linii sau arce de cerc ... ) dar rezultatele nu sunt optime si pot fi inconsistente (in loc de 2 pixeli in unele locuri vor fi 3 pixeli si greutatea s-ar putea sa creasca inacceptabil). Din punctul asta de vedere ma avantajeaza sa tiparesc folia pe o imprimanta cu pixeli de 50 microni pentru ca am un control mai bun, pentru o folie de 0.15 mm greutatea va fi mai mica si rezultatele mai uniforme / consistente.
Ramane problema cum tiparesc o coarda de 250 mm pe un ecran de 65 x 115 mm. Raspunsul e simplu: pe bucati. Si asta imi rezolva si o alta problema (a pieselor de schimb).
Constructia presupune existenta a doua lonjeroane de carbon, cel principal in zona de efort maxim (cam pe la 25% din coarda) si cel secundar pe la 65%. Ideea e sa fac aripa din trei bucati:
- de la bord de atac la lonjeronul principal
- bucata intre cele doua lonjeroane
- intre lonjeronul secundar si bordul de fuga.
25% din 250 mm inseamna 62.5 mm ...o bucata ce va fi pozitionata in partea stanga a ecranului si va avea o zona de latime 2 cm (pentru un profil de 85 grosime aripa are grosimea maxima de 20 mm). Hai sa lasam si o marja de grosime si facem zona de latime 22.5 mm. Ramane o zona de 92.5 mm in care pot sa pozitionez pe 2 etaje cele doua bucati ramase (ba chiar ramane si ceva loc)
Cum rezolva spargerea aripii in 3 bucati problema de piese de schimb: partea din mijloc va fi similara ca un trapez, cu peretii laterali drepti fara scobituri (cu distanta intre ei exact distanta intre lonjeroane). Daca piesa din mijloc este distrusa se curata cu un cutter resturile ei si se introduce (vertical) in zona respectiva o piesa noua. Piesele de la BA si BF vor avea scobituri si inlocuirea lor se va face prin presare pe directie orizontala.
Viteza de tiparire e de 20-25 mm /h, pot sa tiparesc segmente de aripa de 100-125-150 mm. Pentru 125 mm tiparirea se face teoretic in 5 h (hai sa zicem 6 h incluzand operatiunile pre- si post-tiparire), am nevoie de 32 de segmente de tipul asta.
Tot la 200 de ore de tiparire am ajuns dar rezultatele obtinute vor fi mult mai bune. Sau cel putin asta sper: cu o investitie de 500 euro (2000 lei imprimanta + 300 lei un litru de rasina) sa tiparesc 1 sau chiar 2 planoare.
Hardware-ul exista...trebuie doar sa modific programele sa imi calculeze piesele de printat (aripa va fi un lego / puzzle din aproape 100 de piese).

[renatoa]

Pana la ceva concret din proiectul asta, m-ar tenta sa incerc una mai umana, si mai ales clasica...

https://www.thingive...m/thing:2811046

Se baga cineva sa mi-o printeze ?

[ender67]

renatoa, la 26 September 2018 - 09:43 AM, a spus:

Pana la ceva concret din proiectul asta, m-ar tenta sa incerc una mai umana, si mai ales clasica...

https://www.thingive...m/thing:2811046

Se baga cineva sa mi-o printeze ?

Pot sa o printez eu dar va lua ceva timp ...plus ca saptamina viitoare voi pleca iar.

[ender67]

Stau cateva ore in aeroportul din Varsovia si am ceva timp liber sa mai postez ceva la acest topic monolog.
Azi cateva chestii aride (ceva cifre) si cateva chestii practice. Voi sparge textul in cateva postari ca sa poata fi urmarit mai bine.



Problema:
- estimarea greutatii unei aripi tiparite 3D cu rasina.
Datele de intrare:
- densitatea rasinii (1.1 gr/cm3)
- suprafata totala a aripii (extrados si intrados - putin peste 1.6 mp)
- volumul aripii (ceva intre 7200 si 8200 cmc...hai sa zicem 7500 cmc).
Greutatea estimata va fi pentru un model simplificat:
- fara nervuri pline la capetele de segmente
- fara greutatea lonjeroanelor si fara greutatea rasinii in jurul lonjeroanelor
- fara joinere

[ender67]

Greutatea are doua componente:
- greutatea / masa proportionala cu suprafata aripii (notata cu Ms)
- greutatea / masa proportionala cu volumul (notata cu Mv)
La modelul in constructie hibrida (compozit cu nervuri geodetice de balsa) greutate compozitului da Ms iar greutatea gratarului geodetic da Mv
La aripa tiparita 3D cu rasina vom avea in mod similar 3 componente constructive:
- "folia" tiparita cu rasina (de grosime f) - Ms
- structura geodetica de volum - similara cu nervurile geodetice dar vor fi realizate intr-o structura tip gratar pentru usurare (gratarul este definit de o grosime de tiparire g pentru o celula de dimensiuni x si y privit din lateral si un patrat cu latura c privit de sus) - Mg
- structura geodetica de suprafata (e de fapt un disser pentru celula C dar care este de fapt 3D cu sectiune patrat de latura b - mai simplu: privit de sus disserul este o celula de latura C si latimea disserului este b, privit din lateral in sectiune disserul este o barna de b x b; sigur ca poate fi facut si dreptunghi in loc de patrat dar simplificam un pic) Md

[ender67]

In primul rand ...ca sa nu ne incurcam in m, mm, cm si puteri 2 si 3 ... densitatea se exprima in general in g/cm3 ..deci vom cauta sa calculam totul in cm. suprafata de 1.6 mp este de fapt 16000 cmp (adica 16k cmp ...com mai utiliza notatia asta cu k ...a nu se confunda cu niste factori de infill notati cu K mare), la volum nu trebuie sa umblam, la dimensiunile uzuale in mm trebuie sa le impartim la 10.
Ms = S * f * d. Uzual f=[0.2...0.4] deci Ms va fi intre 350 si 700 grame. (valori pentru extreme de de 0.2 si 0.4). Scaleaza liniar, pentru 0.3 mm va fi 528 g, pentru 0.25 m va fi 440 grame, pentru 0.35 mm va fi 616 grame.

[ender67]

Md = S * b * d * K. unde K este un "coeficient de infill". Cum estimam acest K?
Sa zicem ca dimensiunea disserului intra de n ori in dimensiunea celulei si ca este un intreg (n=c/B). Privita de sus celula este un caroiaj de n * n "pixeli". Caroiajul asta se poate obtine prin repetarea a doua laturi adiacente intre care exista un unghi drept, deci din n * n pixeli vor fi tipariti (2 * n - 1) (pixelul din colt e comun). Deci factorul de umplere e (2 * n - 1) / n / n ...pentru simplificare consideram 2 /n.
Hai sa consideram o celula de 25 mm si un disser de grosime intre 0.5 si 1 mm.
Pentru 0.5 mm n=2.5/0.05=50 , K=2/50=4% iar Md = 16k * 0.05 * 1.1 * 2 / 50 = 35.2 grame.
Pentru 1 mm n=2.5/0.1=25, K=2/25=8% iar Md = 16k * 0.1 * 1.1 * 2 / 25 = 140.8 grame (pare OK, sectiunea a crescut de 4 ori).
In fine, pentru un disser de 0.7 se obtine ceva intermediar de 70 grame (K=6%).

[ender67]

A treia componenta e mai greu de calculat ...dar nu extrem de greu (ne-am facut incalzirea cu disserul de suprafata). Este greutatea totala (a volumului "plin" de rasina")inmultita cu 2 coeficienti de infill,:
- unul "vertical" (Kv pentru imaginea privita de sus, similar cu coeficientul de la disser dar acum vom folosi g in loc de b in formula)
- unul orizontal (Ko - dar in cazul asta pentru ca celula are x * y caroiajul nu mai are n * n si m * n unde m=x/g si n=y/g). La un caroiaj m * n formula exacta pentru infill este (m+n-1)/(m*n), similar simplificam la (m+n)/(m*n).
Hai sa estimam pentru 2 valori ale lui g (0.25 mm si 0.5 mm) si sa punem un gratar de 2.5 x 5 mm. (adica pe verticala barele din gratar vor fi distantate la 2.5 mm iar pe orizontala coloanele ce leaga barele orizontale vor fi distantate la 5 mm). Ma rog, ide de baza e ca sunt niste ochiuri de 2.5 x 5 mm delimitate de niste bare de 0.25 mm sau de 0.5 mm. ochiurile sunt pentru usurare si ca sa se poate scurge rasina nepolimerizata ...vedeti imaginile anterioare cu structura 3D ca sa intelegeti la ce ma refer.
Pentru g=0.25 mm m=0.5/0.025=20 si n=0.25/0.025=10 ...deci vom avea un infill "orizontal" de 30/200=15%. Infill-ul vertical va fi pentru n=2.5/0.025=100 deci Kv=2/n=2%. Estimam Mg=V * d * Kv * Ko = 7500 * 1.1 * 15% * 2% = 75*3*1.1/10=24.75 grame.
Pentru g=0.5 mm m=0.5/0.05=10 si n= 0.25/0.05=5 ..deci Ko= 15/50=30% (e normal, s-a dublat grosimea fara schimbarea dimensiunilor gratrului, se dubleaza infill). Similar n=2.5/0.05=50 deci Kv=2/50=4%. Estimam Mg = 7.5k * 1.1 *30% * 4%==99 grame (pare a fi OK, am dublat dimensiunie gratrului deci in sectiune va fi de 4 x cresterea).

[ender67]

In fine:
Ms = [350 - 700] grame
Md = [35 - 140] grame
Mv = [25 - 100] grame.
si masa totala:
"fulg" (folie de 0.2 mm, disser de 0.5 mm, gratar de 0.25 mm) 410 grame
"porc" (folie de 0.4 mm, disser de 1.0 mm, gratar de 0.50 mm) 940 grame
Probabil ca varianta "fulg" va putea fi folosita la F5J dar cu acoperire de compozit (si are cam 100 de grame in plus fata de un "solidcore" de 300 g = 7500 cmc * 0.04 g/cmc) iar varianta "porc" poate fi folosita fara compozi ca are destula rasina. Probabil se adauga cam 160 gramme de carbon si ajunge aripa la 1100 grame.
Paradoxal aripa mai usoara este mai ieftina (conteaza consumul de rasina si timpul de tiparire). din punctul asta de vedere poate ar trebui sa estimam o aripa intermediara:
"pana" (folie de 0.3 mm, disser de 0.7 mm, gratar de 0.4 mm, K=5.6%,Ko=24%, Kv=3.2%) = 550 + 69 + 63 = 682 grame.

[ender67]

Cam astea ar fi varinatele de lucru: "fulg" doar cu compozit, "pana" fara compozit ca o varianta buget pentru competitii ... iar varianta "porcusor" poate fi considerata pentru zilele cu vant (am transformat miraculos greutatile de balast in structura de rezistenta).
Intrebarea e cum putem varia grosimea "foliei" si a altor elemente constructive la imprimata 3D cu rasina cu laser.
Dupa cum am masurat la latimea de taiere cu laserul la balsa de 2 mm se poate conta pe un kerf de 0.2 mm. Probabil ltimea punctului de focalizare este un pic mai mica (l urma urmei balsa ARDE si in lateral nu numai EXACT pe punctul de focalizare) iar la alte imprimante am gasit niste caracteristici tehnice de genul 0.15 mm. Pe de alta parte focalizarea poate sa nu fie perfecta si sa mai fie si un pic de difuzie in masa de rasina sau mici vibratii (miscare in zig-zag) deci ne putem baza pe ceva gen 0.2-0.25 mm. Asta ar fi latimea minima ... asta e, e acceptabila, nu avem nevoie de foita de tigara.
Daca vrem ceva mai mult exista 2 metode:
a. fie plimbam capul laser de 2 ori pe trasee paralele astfel incat grosimea totala sa fie cea dorita
b. sau plimbam laserul mai lent si permitem o polimerizare mai lenta dar mai "volumica".
Metoda a e mai bruta (se dubleaza sau tripleaza timpul), metoda b e mai "gradata" dar mai la ghici. In orice caz..e loc de experimente.
La celelalte elemente (disser si gratar) probabil va trebui sa aplicam metoda a. In orice caz, nu e dracul asa de negru, ceva control asupra polimerizarii si a grosimii elementelor avem. Dar totul depinde de viteza.
Si aici ajungem la chestia hardware. Cateva idei:
- exista 2 metode mari "top-down" (laserul se plimba in aer deasupra cuvei cu rasina...dezavantaj e ca trebuie sa ai o cuva destul de adanca sa incapa toata piesa ...si la noi sunt piese de 80-90 cm... dar poti sa pui rasina peste un alt lichid de densitate mai mare de exmplu glicerina)
- "bottom up" - cuva nu trebuie sa fie adanca, se face economie de rasina...dar dureaza mult mai mult pentru ca la fiecare strat se face o "decojire" prin fortarea imprimatului in sus cativa cm si readucerea la urmatoare pozitie z de printare ... de multe ori "decoojirea" asta e cam violenta si se poate lasa cu desprinderea imprimatului de pe patul de imprimare.
Bun...vrem viteza ...vrem siguranta..."top down" va fi solutia aleasa.
Cum plimbam laserul? Am in vedere 3 solutii constructive:
a. motoare pas cu pas cu curele GT2
b. motoare pas cu pas cu suruburi
c. motoare pas cu pas cu oglinzi.
Cateva cuvinte despre fiecare solutie:
a. 2 motoare (NEMA 11 / NEMA 14 / NEMA 17...nu conteaza), fulie cu 16 sau 20 dinti GT2, se obtin viteze bunicele (mai ales ca nu e un cap de imprimare cu extruder de filament ci un modul laser mic). Dezavatajul: curelel au o anumita elasticitare, sistemul o anumita inertie... o fi rapid dar nu e extraordinar de precis (dar ai aceeasi rezolutie pe X si Y). Mecanica e in forma de + si cu mecanism cu calcul coreXY (nu mai intru in detalii).
b. Mecanism cartezian. Pe axa X (lunga) un motor NEMA17 ce actioneaza un surub T8 (deci viteza de 4-5 ori mai mica decat la curele). se poate compensa prin factorul de micro-stepping. Pe axa Y (inaltimea aripii) cle mai mici motoare NEMA 11 sau NEMA 14, actionare cu surub M5 (asta are pasul de 0.8 mm). Deci pe X pasul de 8 mm, pe Y de 0.8 mm. O rezolutie de 10 ori mai buna pe Y (ceea ce e corect, aripa are cam 250 mm coarda dar doar 20 mm inaltimea). rezolutia bruta ar fi 8 mm / 200 pasi = 25 pasi / mm pe x si 0.8 /200=250 pasi/mm sau chiar 0.8 / 400=500 pasi/mm (m motorase de 400 pasi pe tura). Cu micro-stepping se poate ajunge la rezolutie de 1/100 mm pe X si lasat 1/250 sau 1/500 sau marit chiar la 1/1000 mm pe Y. eu zic ca 1/100 si 1/500 sunt suficiente ...
c. de obicei chestiile astea cu oglinzi se fac cu galvo (chestii scumpe, greu de reglat ...)
DAR:
- ce se obtine cand in loc de galvo folosesti un stepper de 400 pasi pe rotatie (0.9 grade) combinat cu un driver cu 1/256 microstepping?
Pai sa facem un mic calcul: pentru un unghi de 18 grade (1/20 rotatie) ...sunt 20 de pasi... 20 x 256 = 5120 pasi teoretici ... pentru o coarda de sa zicem 256 mm (sa iasa "rotund") ... si ajungem la 20 pasi / mm. Binisor. Dezavantaje: unghiul ala e cam mare, coarda e si ea mare (nu mai e o piesa minuscula), chestia asta induce ceva neliniaritati spre capete). Dar are potential...se poate obtine o viteza MARE. E mult mai simplu sa misti o oglinda de 1-2 grame montata in axul motorului decat sa tragi o chestie de SUTE de grame. Combinata cu un laser de putere (de 1W) si se pot obtine viteze de imprimare excelente. De experimentat si vazut rezultatele. Motorase de 0.9 grade avem (si mai sunt pe drum), controlere cu micro-stepping de 1/256 avem (au sosit acum ceva timp)...astept oglinzile de molibden (am niste oglinzi dentare dar sunt de sticla, refractia si relectia pe suprafete si laserul nu mai focalizeaza bine, daca decapez vopseaua si le intorc pe partea cealalta nu mai e aceasi calitate si s-ar putea sa le "gravez" cu laserul de 1 W ..astept oglinzile de molibden slefuit si care sunt certificate pentru lasere de cativa watti).
In principiu voi face cate 2 bucati din fiecare tip de imprimanta (si vor fi din start duplex ..adica vor avea 2 cuve si vor tipari segmentele in oglinda) si in urma rezutatelor practice voi mai produce din modelul castigator cateva bucati. Asta e avantajul cand iti proiectezi singuri imprimatele ...costa piesele cam in jur de 100 de euro pe bucata de imprimanta duplex.

[ViP_Eol]

Toate bune și frumoase, dar vin cu câteva observații. Nu cunosc în amănunt treaba cu imprimantele în sensul că nu sunt la nivelul la care să-mi construiesc una. Probabil dacă mi-aș pune mintea și aș avea și timpul necesar, plus un lighean cu apă rece, aș reuși.
În consecință, scrisesem pe undeva, am găsit o imprimantă la mâna a doua la un cabinet stomatologic și tehnică dentară. Am luat-o aproximativ gratis. Omul își cumpărase una mai nouă și trebuia să scape de asta. Imprimanta este cu oglinzi. Singurul lucru care m-a costat ceva a fost înlocuirea lămpii care era arsă.
Am făcut câteva teste cu ea și rezultatele sunt mulțumitoare.
Acum ajung la problema reală. La o aripă de anvergură mare cu structură geodetică trebuie să tipărești cam 8 segmente (pentru 4 m.) Lipirea segmentelor și restul de structură aferentă necesar pentru o aripă din 3-4 bucăți, duce la o greutate mare. În schimb se poate tipări botul în strat subțire ranforsat cu kevlar vii cu țeavă conică din carbon. Mai tipărești și partea posterioară pe care se montează ampenajul ( V ) și obții un fuselaj perfect demontabil și ușor pe care vii cu o aripă făcută din ce vor mușchii tăi.
La o anvergură de 4 metri, cu aripă tipărită, nu iese sub 1800 grame gata de zbor. Dacă faci aripa altfel, poți ieși mult mai bine.

Spor la meștereală.

[ender67]

Dupa descriere cred ca ai lua un mUve sau un Formlabs ...
Ceva similar am si eu in cap in varianta hardware C ... doar ca in loc de galvo pe 2 axe (si care nu e foarte scump...dar reglajele sunt pretentioase ...plus ca iti mai trebuie si un DAC pe 12 biti si 2 canale) sper sa imi iasa treaba cu motor de 400 pasi si driver cu micro-stepping 1/256. Sa vad ce iese ...solutia asta e mai mult "Hail Mary" cum zic americanii (sau un "long shot") ...daca iese bine...daca nu folosesc solutia la ceva ce necesita o deschidere unghiulara mai mica (la tiparirea fuselajului). Nu prea imi convine faptul ca daca vreau sa tiparesc ceva in jur de 250 mm trebuie sa am o deschidere de 36 grade la o distanta de 400 mm (si trigonometria zice ceva de 263 mm deschiderea arcului de 36 de grade la 400 mm). 36 de grade ma deranjeaza aici.. vor fi ceva diferente / neliniaritati la capete. Probabil ca voi folosi imprimanta asta pentru ampenaje si fuselaj (unde e nevoie de deschidere mai mica).
O alta diferenta e ca imprimantele uzuale sunt de tip "bottom up" deci au nevoie de un "zvac" de desprindere a imprimatului de pe filmul sau suprafata neaderenta (de tip silicon optic sau FEP). Daca ai diferente de sectiune si suprafata tiparita curent e mai mare decat suprafata lipita de patul de imprimare ...s-ar putea sa fie probleme (adica sa se desprinda mai usor de pe pat decat de pe film). Si "zvac"-ul ala necesita si mai mult timp.. de aia am zis ca le voi face "top down" (laserul sus, cuva adanca de 1 m jos).
Ceea ce printez nu e suprafata compacta ci e compusa din:
- cam 50-55 cm de linie continua ("folia")
- 8 sau 16 "stalpi" de legatura intre intrados si extrados (fiecare stalp e format cam din 2-6 dreptunghiuri mici ) - sunt maxim 8 stalpi la intersectia celor 2 nervuri geodetice si in rest numarul stalpilor se dubleaza ( o celula de 25 mm are o diagonala cam de 35 de mm si incap cam 7 celule din astea in 250 mm si deci vor fi 8 stalpi).
- plus elementele din zona lonjeroanelor si joinerelor
...adica in jur de 1 m liniar de "tiparire" (miscare a capului laser) si care se poate rezolva in 4-5-6 secunde (si asta fara sa fortezi imprimanta prea mult). La o grosime a stratului de tiparire de 0.1 mm poti sa iti faci calculele de 1 mm / minut ... 6 cm / h ... 15-16 h pentru tiparirea unui segment de 90-96 cm. Imprimatele vor fi duplex (cu aceeasi comanda se tiparesc 2 segmente in oglinda), 2 imprimante ... o aripa pe zi (plus cele doua jumatati de fuselaj si stabilizatoarele).
Vezi poza de la postul nr 35 .. e tiparita cu rasina proasta la scara 1:2 pe o imprimanta cu ecran de telefon ... dar e exact structura de rezistenta geodetica din interior. Diferenta mica va fi ca aia e facut cu un program specializat (Element de la nTopology... care e gratuit) si eu voi genera direct G-code pentru miscarea laserului (daca faceti o sectiune imaginara in lungul corzii puteti sa "vedeti" cam ce trebuie tiparit: folia, ingrosarile alea care sunt disserul de la suprafata, daca e o sectiune cu noduri de intersectie stalpii se tiparesc cu line continua, daca nu vor fi 2 stalpi la stanga si la dreapta pozitiei stalpului continuu si care se vor tipari fie cu linie intrerupta fie continua ...ma rog, intelegeti care e treaba, e usor de facut un algoritm care sa comande capul laser). Nu mai fac model 3D si nu il mai prelucrez cu diverse slicere ci scriu direct G-code ...asta e gaselnita.
Cand tipaream piese cu plastic pentru diverse comenzi le vindeam la de 4-5 ori costul materialului consumabil, si cum luam cel mai ieftin PLA / ABS de 15-20 de dolari (...sau euro) nu scoteam mai mult de 60-100 de dolari pe kg. Mai variam pretul daca trebuia sa fac si proiectarea 3D a piesei sau tiparirea necesita ceva mai multa "bibileala".
Ei... calculul economc e in felul urmator: kg de rasina a ajuns cam 45-65 de euro... Daca tiparesc planorul ala sub 1kg (700 grame aripa / 250 grame fuselaj / 50 grame ampenaje) ma costa materialele 45-65 de euro si pot sa il vand la un pret de 200-250 de euro (cam cat o "spuma" de 2 m mai de firma)...sau tiparesc varianta "fulg"la vreo 650-700 grame si o "invelesc" cu carbon sau kevlar in matrita (si la aia 200-250 de euro mai bag 100-150 euro materiale si 50-100 de euro manopera) ... si iese un planor bunicel la 400-500 de euro pret de vanzare (in conditiile in care pe mine ma costa 150-200 ca sa il produc)? Si o imprimanta ma costa cam 100-150 de euro in materiale (deci se amortizeaza la primul avion printat si vandut)?
Ca asta e de fapt reteta planoarelor de pe piata...materiale de 200-300 de euro si multa munca si vinzi kitul cu peste 1000 de euro...

[stiganas]

Planor printat (DLG) dus pana la capat

https://www.facebook.com/F3K.3DPRINT/

 245451062_125531393171392_291449393829069732_n.jpg (686.22K)
Number of downloads: 30

[DRAGOS80]

https://jivaro-model...page_asw15.html :drinks:

[stiganas]

Tare, e un planor scale destul de consistent la 5Kg.