Am scris pe bucățele în ideea că aveți răbdare să citiți tot, nu să desprindeți cine știe ce idei din context.
Nu am spus că trebuie să mergem în instanță, nu am pomenit de ”cap plecat”, sau cine știe ce alte drăcovenii. Să nu mai spun că nici nu am terminat. Chiar nu am timp să scriu tot odată. Sunt în CM ce-i drept (o afurisită de gripă), dar rezolv anumite probleme de acasă.
Deocamdată prezentam doar o stare de fapt.
Continui și cu ceva lămuriri din discuțiile adiacente. Cu siguranță va ști fiecare că i-am răspuns la anumite afirmații.
Până una alta, FRMd-ul se află în curtea unui minister, fiind federație sportivă. Dacă vreau să joc fotbal pe câmp, cu prietenii nu mă duc să mă înscriu în Liga lui Mitică. Faptul că nu mă înscriu în liga lui nu înseamnă că nu sunt practicant al acelui sport.
Al doilea aspect, important, e cel legat de jurisdicţie. Legea spune clar că agentul de circulaţie poate controla doar faptele petrecute pe drumurile publice. Chiar dacă aparţin de acelaşi minister, un agent de circulaţie nu va veni să investigheze o crimă, sau o ceartă la domiciliu.
Aici vorbim de două ministere separate care nu au jurisdicție unul asupra celuilalt. În principiu asta a fost valabil până la schimbarea Codului Aerian, dar cu toate că legea permite anumite interferențe de jurisdicție, Codul Aerian e prea vag, deocamdată, iar dacă mă ia la bani mărunți, garantez că o țin pe material sportiv până în pânzele albe și am câștig de cauză în orice instanță. ASTA DOAR DEOCAMDATĂ.
Legile Europene nu primează asupra dreptului intern. Niciodată. Acordurile existente se referă la potrivirea anumitor legi (în special de natură economică și infrastructură, puțintel și pe drepturile omului), dar nu interzic, sau neagă particularități. Asta datorită faptului că toate statele au ca izvor de drept recunoscut și ”obiceiul locului” (să-l țineți minte pentru că este un argument). Ce înseamnă asta ? Că am dreptul, în cadrul negocierilor de punere în acord a legislației să păstrez nuanțe care derivă din obiceiul locului. În cadrul convențiilor internaționale, cele Europene în speță, se garantează păstrarea identității naționale, a limbii, tradițiilor și obiceiurilor constatate istoric. Ăsta a fost unul din principalele motive pentru care micii noștri cu bicarbonat au fost acceptați și au rămas pe piață. Nu este singurul exemplu, dar ăsta mi-a trecut acum prin minte. :pardon:
Aceasta postare a fost editata de ViP_Eol: 02 March 2016 - 10:04 PM