[Olaf The Viking]

" Daca muri Roxanda doamna lui Alixandru voda si ramasa domniia pre fiiu-sau Bogdan voda sangur, el cumu-s era blandu si cucernic asa tuturora arata direptate, de sa vedea ca nimica nu s-au dipartat de obiceiul tatane-sau. Nici de carte era prost, la calarie sprinten, cu sulita la halca nu pre lesne vrea avea potrivnic... Mai apoi lipi de sine lesi de-i era si de sfat si de a bate halcao cu sulita..."
Grigore Ureche - Letopisetul tarii Moldovei


http://site.neogen.ro/macheteolaf01/images/img_517771.jpg


"Halcaua" e un joc cavaleresc, aparut la sfarsitul sec. al XVI-lea in Moldova si Tara Romaneasca. Un cavaler trebuia sa culeaga cu lancea, in goana calului, un inel atarnat de un par sau de cranga unui copac. Se pare ca in limba turca "halca" insemna chiar "inel" sau "veriga de metal". Deoarece devenise un fel de sport national, romanii erau foarte buni la asa ceva, cei mai priceputi fiind Bogdan, fiul lui Alexandru Lapusneanu si apoi Dimitrie, fiul lui Voda Cantemir.


http://site.neogen.ro/macheteolaf01/images/img_517774.jpg


http://site.neogen.ro/macheteolaf01/images/img_517778.jpg


http://site.neogen.ro/macheteolaf01/images/img_517780.jpg


http://site.neogen.ro/macheteolaf01/images/img_517782.jpg


http://site.neogen.ro/macheteolaf01/images/img_517783.jpg


http://site.neogen.ro/macheteolaf01/images/img_517785.jpg


http://site.neogen.ro/macheteolaf01/images/img_517786.jpg

Pentru diorama am folosit setul de cavaleri, scara 1:72, "Zvezda 8036 Cavaleri francezi XV AD". Marea problema a acestui set este faptul ca saua a fost realizata din doua bucati, una turnata pe cal si cealalta pe spinarea calaretului. In sa, in laterale, sunt date doua gauri in care trebuie sa se potriveasca un fel de pinteni pe care calaretii ii au pe partea interioara a coapselor. De prisos sa spun ca in rarele ocazii in care pintenii se potrivesc in gauri saua va fi complet aiurea la spate si nu se va potrivi. Asa ca a trebuit sa rad pintenii si sa umplu gaurile cu chit Plasto de la Revell care, spre surprinderea mea, a aderat bine in gauri. Pentru fixarea calaretilor am infipt un ac in cal si varful in fundul cavalerului. Astfel, trasi in teapa, au stat bine fixati si am putut sa chituiesc golul care ramanea intre cele doua bucati de sa.
Fiind vorba de romani sau moldoveni (pe unul l-am facut blond ca sa fiu acoperit) a trebuit sa rad si crinii Frantei de pe flamura cavalerului in armura completa si de pe imbracamintea calului acestuia.


Deoarece numai cineva de rang inalt putea sa-si permita o armura completa, l-am vopsit preponderent purpuriu, culoare rezervata nobililor de rang inalt si familiilor princiare . Pentru cel de-al doilea cavaler Zvezda sugera ceva ciudat: bratele aveau armura completa dar corpul nu era protejat decat de un veston de piele si cizme, lucru greu de crezut. Nu cred ca cineva isi lasa pieptul liber dar isi protejeaza, foarte grijuliu, bratele. Manusa pe care ei o indica ca fiind de metal nu a existat, deoarece are degete. Manusile de acest tip aveau doar degetul mare, degete avand doar manusile din inele. Asta m-a facut sa presupun ca manusile sunt din piele. Asa ca pana la urma din toata armura mainilor respectivul s-a ales doar cu niste cotiere dar in loc de vestonul de piele, a primit o frumusete de camasa scurta din zale tip solz, din bronz, prinse pe un suport de piele (era vizibil la spate, nu am avut de ales). Pana la urma nu am mai avut nuante de maro pentru cata piele am pictat: manusi, cizme, harnasamentul cailor, frau, legatura sabiei, a pumnalului, teaca, etc.


Suportul este un rest de parchet melaminat, pomul e facut dupa metoda deja prezentata, din sarma acoperita cu ipsos, vegetatia este de la Noch.


Avertisment: Inainte sa sariti pe mine ca romanii nu aveau asa armuri sau lanci aflati ca si atunci, ca si acum, copiau din vest modelele de armura, de lance etc. Faptul ca nu au fost foarte raspandite a fost din motive de bani. Daca observati, cei doi jucatori de halca amintiti sunt amandoi printi. Si românii aveau flamuri pentru lanci, dar nu le purtau in batalie deoarece dusmanul vedea astfel unde este varful si se putea feri, sansa pe care noi nu le-o acordam. Dar mergeau puse cand ieseai la o halca cu prietenii.

Multumiri ghidului meu in alte cavalerilor care m-a ajutat mai mult decat orice carte Ragnos

[Crios]

Arata bine.
Interesanta si povestea si realizaea.
Felicitari!
Bafta!

[Silfax]

...si uite asa mai aflam si noi o tzara de istorie... cat despre ideea de copiat lucruri din vest e de prisos de mentionat... romanii nu s-au dezmintit niciodata :lol:.

[Skyspy]

Wikingule rogu-te scrie fa bine aici in Letopisetul RHC cu ce obiectiv ai fotografiat diorama ,cu teleobiectiv sau cu inele pentru macrofotografie?
(Pre)Supusul tau
Skyspy

[Olaf The Viking]

E fotografiata cu Olympus C-720 care are zoom optic 8X, cu setarile de pe auto, nu am reglat nimic manual.