[Adistul]

Sand man inca nu are un ampermetru... sau daca de curand si-a cumparat unul probabil nu stie cum se masoara cu el.
El verifica cati amperi a incarcat acumulatorul... apoi descarca Li-PO-ul pana "scoate limba" si apoi face calculele: in cat timp a descarcat acumulatorul de o anumita valoare... cati wati are motorul... si gata consumul!!!
Ce nevoie avem de aparate de masura? Cand se poate calcula cu busola si compasul?
Ipotetic vorbind... caci se pot calcula rute si distante cu foarte mare precizie cu busola si compasul... dar cu aproximari eronate nu se poate stabili consumul!!!

Aceasta postare a fost editata de Adistul: 01 December 2011 - 12:41 AM

[sand man]

ipsihi, la 30 November 2011 - 06:58 PM, a spus:

...regulator=variator=reostat electronic, din denumire reiese clar ca rolul acestuia este de a varia tensiunea la bornele unui consumator, bec, motor, etc, de exemplu la aceeasi tensiune, curentul care trece prin finali este dictat de consumator si poate varia de la 0,01A pana la sute de A !!!

Frecventa impulsurilor de curent furnizate de regulator determina modificarea turatiei motorului. Tensiunea curentului in aceste impulsuri este aceeasi ca a acumulatorului din care se face alimentarea.
Privind lucrurile din aceasta perspectiva spun ca regulatorul nu modifica ( transforma ) in nici un fel tensiunea.

Eu nu fac escuri, ci le cumpar de-a gata, ceea ce nu m-a facut mai putin dornic sa pricep care e principiul lor de functionare.

Dar cei care le fac si au alta opinie, pot sa ma corecteze, nu e nici o suparare.

In ce priveste afirmatiile lui Adistul, no comment e singurul raspuns pe care-l pot da.

[csjmihailiviu]

csjmihailiviu, la 29 November 2011 - 03:54 PM, a spus:

pai nu prea inteleg
de ce o sticla de 1L si una de 2L?
pune 2 sticle de 1 L si 2 tevi una de 2mm si 1 de 4mm
prin aia de 4 mm se scurge mai multa apa intr-un timp mai scurt dar vei avea o viteza mai mare

din cate stiu motorul papa Amperi nu Volti
uite aici mai explicit:

1) folosesti sa zicem 1 baterie 2s 5 A cu un motor care merge la 7,4V si consuma 5 A
2) folosesti o baterie 4 S tot 5A cu un motor care merge la 14,8 V si consuma 5A

in al doilea caz vei avea o autonomie dubla deoarece creste nr de rotatii si viteza dar practic ca timp bateria te va tine la fel ca in primul caz

atat examplul asta cat si cel dat de adistul sunt gresite

bateria nu trebuie privita ca un singur rezervor
imaginati-va ca bateria este formata din 2 rezervoare :
1 contine curentul inmagazinat sub forma de tensiune (volti)
2 contine curentul inmagazinat sub froma de intesitate (amperi)

motoarele sunt facute sa mearga cu un anumit nr de volti si amperi adica cu o anumita combinatie ditre cele 2 (cam cum ar fi un motor care ar merge cu un amestec de hidrogen si oxigen)

astfel in functie de constructia motorului acesta va consuma mai putini amperi la un voltaj mai ridicat sau mai multi amperi la un voltaj mai mic

un motor care are 70 W si functioneaza la o tensiune nominala de 12 V va consuma 5A
un motor care are tot 70 W (aceeasi putere) dar functioneaza la o tensiune de 24 V va consuma 2,5 A

in al doilea caz folosind o baterie 6S de 24 V si 5A la un consum de 2,5 A bateria va tine de 2 ori mai mult decat in primul caz unde va fi folosita o baterie de 12 V 5 A la un consum de 5A

astfel daca avem 2 baterii (una 2 S 5A si a doua 4S 5A) rezervorul care sa zicem ca inmagazineaza Amperii este la fel de mare (adica ambele pot inmagazina 5A), la a doua baterie insa, rezervorul care inmagazineaza voltii este de 2 ori mai mare ca la prima. De aici vine diferenta.


am stat putin sa ma gandesc si nu am gasit un motor fabricat de om care sa functioneze cu o singura substanta sau forta sau cum naiba sa-i mai zic
pentru functionare unui motor este nevoie de minim 2 substante sau forte sau cum vreti sa le ziceti care impreuna formeaza asa numitul combustibil
cam tot asa e si cu Voltii si Amperii care impreuna formeaza combustibilul sau comunul curent electric cu care functioneaza un motor electric

Aceasta postare a fost editata de csjmihailiviu: 01 December 2011 - 10:27 AM

[Roko1]

se pare ca se face confuzie intre tensiune si intensitate:
-Tensiunea electrică între două puncte ale unui circuit electric este diferența de potențial între cele două puncte și este proporțională cu energia necesară deplasării de la un punct la celălalt a unei sarcini electrice
-Tensiunea electromotoare reprezintă mărimea fizică scalară egală cu raportul dintre lucrul total efectuat de câmpul electric pentru a transporta sarcina electrică pe întregul circuit și mărimea sarcinii electrice.

U=L:q

unde:

U - tensiune electromotoare;
L - lucrul forței electrice;
q - sarcina electrică.
-Intensitatea curentului electric: http://www.pss.ro/sc...etica/cc_4.html

Sper ca toate acestea sa va fie de ajutor

[ipsihi]

...in concluzie ,mare e gradina lui d-zeu si multe oratanii se plimba prin ea, sincer !!!

[Roko1]

explicatii fara noima ...concluzia zero

[ipsihi]

Roko1, la 01 December 2011 - 07:41 PM, a spus:

explicatii fara noima ...concluzia zero

...nu ma refeream la postul tau, te-ai simtit vizat ?!!!

[Roko1]

eu ma refeream la ce este scris mai sus

[Roko1]

iar in ceea ce am scris nu am de ce sa ma simt...

[ipsihi]

...se pare ca nu ai prins esenta controversei si nici partile implicate in ea, citeste topicul poate te trezesti !!!

...se pare ca nu ai prins esenta controversei si nici partile implicate in ea, citeste topicul poate te trezesti !!!

[Zen]

Regulatorul nu e variator de tensiune ci de curent.

[catarata]

OARE?

[ipsihi]

Zen, la 01 December 2011 - 08:28 PM, a spus:

Regulatorul nu e variator de tensiune ci de curent.

...esti sigur fizicianule?!!!

[csjmihailiviu]

Roko1, la 01 December 2011 - 03:12 PM, a spus:

se pare ca se face confuzie intre tensiune si intensitate:
-Tensiunea electrică între două puncte ale unui circuit electric este diferența de potențial între cele două puncte și este proporțională cu energia necesară deplasării de la un punct la celălalt a unei sarcini electrice
-Tensiunea electromotoare reprezintă mărimea fizică scalară egală cu raportul dintre lucrul total efectuat de câmpul electric pentru a transporta sarcina electrică pe întregul circuit și mărimea sarcinii electrice.

U=L:q

unde:

U - tensiune electromotoare;
L - lucrul forței electrice;
q - sarcina electrică.
-Intensitatea curentului electric: http://www.pss.ro/sc...etica/cc_4.html

Sper ca toate acestea sa va fie de ajutor

Ipsi eu am incercat doar sa dau un exemplu mai bun decat celelalte cu sticlele si tevile, asa mai pe intelesul tuturor

spre exemplu daca legam 2 acumulatori de 6 V si 5 A in paralel vom avea 6 V si 10 A, daca-i legam in serie vom avea 12 V si tot 5 A adica sunt practic 2 ,,rezervoare'' in unul sunt Amperii si in unul Voltii mai pe intelesul tuturor
am dat exemplul asta fiindca cineva se intreba cum este posibil ca la acelasi consum sa zicem un motor care consuma 5A se poate ca o baterie de 12V si 5A sa tina cam tot atat cat tine o baterie de 24 V si 5A la acelasi consum de 5 A (ma rog cam despre asa ceva era vorba)
poate e bine poate nu eu la asta m-am gandit ca ar fi o explicatie mai buna si mai pe intelesul tuturor

[csjmihailiviu]

ipsihi, la 30 November 2011 - 03:47 PM, a spus:

.. de exemplu un motor de 12V /600W va consuma la randament maxim 50A, reducand tensiunea la borne, scade puterea livrata si implicit consumul ,in cazul unui motor de 6V/600W consumul se dubleaza pt aceasi putere generata,

ipsi exact asta am zis si eu :
totul tine de alegerea motorului:
adica, (daca mergem pe exemplul tau) ori optezi pentru un motor de 12V/600W care va consuma 50A ori optezi pentru un motor de 6V/600W care va consuma 100A nu e bine sa optezi pentru un motor de 6V/600W supraalimentat la 12 V

[csjmihailiviu]

sau pentru un motor de 6V/600W cu o baterie de 12V si 5A la care sa-i reduci tensiunea prin regulator la 6 V sperand sa ai o autonomie mai mare, deoarece motorul papa Amperi nu Volti iar ambele baterii au acelasi amperaj adica 5 Amperi.
e corect?

[sand man]

Mie mi-a placut mult teoria cu sticlele si tevile .

Doamne maica domnului!!!

[sand man]

sand man, la 22 September 2011 - 09:29 AM, a spus:

-greutate 4,7 kg cu cei doi accu

- esc home -made

-motorizarea folosita de mine acum si de care sint multumit pe deplin

755/ 40.........2x 5s Lipo 5Ah in paralel..........consum aprox. 2A la viteza de 1m/s ............. autonomie aprox.36 de drumuri la 200 de metri ( aprox 14 km)

Nenea mihailiviu ti-am spus cum functioneaza barca mea.

Nu mai crezut.

Ti-am spus ca regulatorul transmite impulsuri de curent la aceeasi tensiune ca cea a acumulatorului din care este alimentat. Ceea ce face ca turatia motorului sa creasca sau sa scada este cresterea sau scaderea frecventei cu care sint aplicate aceste impulsuri la bornele motorului.

Nu mai crezut.

Nu mai pot sa fac altceva decit sa te las in biata ta, cum se spune pe la noi.

O zi buna!

[sand man]

... nu m-ai crezut

:drinks:

Scuze, dar trebuia sa corectez greseala de mai sus.

[bitex]

sand man, la 02 December 2011 - 09:50 AM, a spus:

Ti-am spus ca regulatorul transmite impulsuri de curent la aceeasi tensiune ca cea a acumulatorului din care este alimentat.

Ai gasit formularea asta pe undeva ("impulsuri de curent")? Posteaaza un link sa vad explicatia.

Sa presupunem ca e cum zici, la iesirea regulatorului ai impulsuri cu tensiunea egala cu cea de alimentare. Nu bag mana in foc ca e aceeasi, dar presupunem ca oricare ar fi e constanta si asa cum doresti, egala cu aia de alimentare. Sunt multe tipuri de variatoare si nu-s electronist. Pentru o varianta simpla, posibil ca amplitudinea este constanta.

Confuzia apare din faptul ca se compara tensiunea aia constanta cu efectul final al ei cand e trimisa in impulsuri. O sa gasesti prin documentatie, expresia "valoare medie a tensiunii" Despre asta din urma se vorbeste cand se spune de variator de tensiune. Nu ca o modifica pe cea a impulsurilor ci ca efectul modificarilor este acelasi cu modificarea tensiunii aplicata la borne.

Doar ca idee un motor alimentat cu tensiune nominala, pentru cate o secunda, din secunda in secunda e cum l-ai alimenta continuu, sa ziceam ca la jumatate din tensiunea nominala. Exista o formula, se poate calcula exact. Nu e corect numeric ce am zis, e vorba de idee.
Variatorul nu modifica tensiunea impulsurilor, dar efectul celorlalte modificari (perioada si/sau factor de umplere) este identic cu modificarea tensiunii. Zic si eu, nu-s specialist sa bag mana in foc ca nu gresesc.

PS E logic ca si curentul va fi strans legat de ce modifici, dar nu cred ca ce discutam noi se numeste variator de curent.

Aceasta postare a fost editata de bitex: 02 December 2011 - 10:55 AM

[csjmihailiviu]

sand man, la 02 December 2011 - 09:50 AM, a spus:

Nenea mihailiviu ti-am spus cum functioneaza barca mea.

Nu mai crezut.

Ti-am spus ca regulatorul transmite impulsuri de curent la aceeasi tensiune ca cea a acumulatorului din care este alimentat. Ceea ce face ca turatia motorului sa creasca sau sa scada este cresterea sau scaderea frecventei cu care sint aplicate aceste impulsuri la bornele motorului.

Nu mai crezut.

Nu mai pot sa fac altceva decit sa te las in biata ta, cum se spune pe la noi.

O zi buna!

uite aici
citeste:

Variatoarele de frecvență sunt compuse din 3 părți principale, un redresor, un filtru capacitiv (sau capacitiv-inductiv) și un invertor. Comanda tranzistoarelor invertorului este dată de un microprocesor și are la bază metoda modulării în lățime a impulsurilor (în engleză PWM - Pulse Width Modulation).[1] Tranzistoarele sunt de obicei de tip IGBT (în engleză Insulated Gate Bipolar Transistor), și ele comută la frecvențe de ordinul 10-20 kilohertzi. Mărirea acestei frecvențe produce un curent mai “sinusoidal” prin motor, însă proporțional cresc și pierderile de comutație; alt dezavantaj este reducerea lungimii maxime permise a cablului electric dintre variator și motor.

În același timp cu frecvența se modifică și valoarea tensiunii, pentru a păstra un cuplu dezvoltat de motor constant. De exemplu, dacă motorul operează în regim nominal la 400V și 50Hz, când reducem viteza lui la jumătate, deci frecvența la 25Hz, tensiunea de alimentare va fi scăzută de variator, în mod automat, la 200V. De reținut că tensiunea este formată de fapt din pulsuri, reducerea tensiunii însemnând de fapt reducerea lățimii pulsurilor.

http://ro.wikipedia....ven%C8%9B%C4%83

reduci impulsurile scade si tensiunea
de ce nu masori tu cu un voltmetru tensiunea de iesire din regulator cu acceleratia la maxim si apoi la jumate sa vezi diferenta de tensiune

[bitex]

E o problema si cu masuratul tensiunii impulsurilor scurte. Aproape orice aparat are o inertie, intarziere sau ce o mai fi pe acolo. E posibil ca un voltmetru analogic sau chiar electronic dar simplu sa masoare o tensiune mica, varaibila dupa cum misti mansa.
DAR daca o sa vizualizeze semnalul pe un osciloscop, tensiunea va fi tot aia maxima. Doar efectul prin motor e comparabil cu scaderea tensiunii la bornele lui. Daca tipul e chitibusar iti arata pe osciloscop ca la un sfert de turatie a motorului, osciloscopul iti arata impulsurile la aceeasi tensiune ca la 100%.

E cum spui in mesaj: "reducerea tensiunii însemnând de fapt reducerea lățimii pulsurilor." dar pastrand amplitudinea pulsurilor (tensiunea in cazul nostru) constanta.

[csjmihailiviu]

bitex, la 02 December 2011 - 01:20 PM, a spus:

E o problema si cu masuratul tensiunii impulsurilor scurte. Aproape orice aparat are o inertie, intarziere sau ce o mai fi pe acolo. E posibil ca un voltmetru analogic sau chiar electronic dar simplu sa masoare o tensiune mica, varaibila dupa cum misti mansa.
DAR daca o sa vizualizeze semnalul pe un osciloscop, tensiunea va fi tot aia maxima. Doar efectul prin motor e comparabil cu scaderea tensiunii la bornele lui. Daca tipul e chitibusar iti arata pe osciloscop ca la un sfert de turatie a motorului, osciloscopul iti arata impulsurile la aceeasi tensiune ca la 100%.

E cum spui in mesaj: "reducerea tensiunii însemnând de fapt reducerea lățimii pulsurilor." dar pastrand amplitudinea pulsurilor (tensiunea in cazul nostru) constanta.

masurarea impulsurilor e una, masurarea tensiunii e alta
osciloscopul si voltmetrul sunt aparate de masura diferite
adica e ca si cum ai incerca sa masori un litru de apa folosind ca instrument de masura un metru

[vld]

Of,of, s-au scris nenumarate pagini despre functionarea unui regulator de modelism, si brushless si brushed.
Nenea mihailiviu, lasa citatele de pe internet, scrie de la matale. Ceea ce ai dat acolo e functionarea unui convertor pentru modificarea turatiei unui motor asincron, nu unuia brushed sau brushless de modelism.

[ipsihi]

...cam asa este, datorita frecventei mari de comutare ,de ordinul miilor sau zecilor de mii impulsul apare ca avand aceeasi valoare cu tensiunea de alimentare, insa doar pare, valoarea tensiunii scade sau creste proportional cu latimea impulsului de comanda ,PWM , curentul nu prea are treaba cu asta, pe finalul ala la aceeasi valoare a tensiunii trec 0,5A dar pot trece si 100A, curentul e dictat de catre consumatorul final !!!

[bitex]

Ai dreptate. Raspundeam la un mesaj de mai sus.
Si revenind la ale noastre, n-ai masurat niciodata tensiunea unui semnal folosind un osciloscop? Nu e obligatoriu, dar macar stii ca se intampla sa poti?
Si completand putin, sunt voltmetre si voltmetre. Depinde ce tensiune vrei sa masori. Sau mai precis, important e sa stii ce reprezinta cifrele de pe ecran si ce ai masurat in realitate.
Fara nici o rautate, eu sunt mecanic si imi justific mai usor greselile.

PS. Eu am luat-o peste nas de la electronisti tocmai la partea cu teoria de la variatoare si stiu ca nu stiu bine. Una e teoria facuta pentru semnal generat chior cu un circuit sau un soft pe PC si cu totul alta treaba e intr-un ESC.

Une e sa faci un PWM in C, sa trimiti la LPT si sa invarti un motor la 5V si 20mA si alta e ce are un ESC in interior. Nu se potriveste teoria de la unul, la celalalt.

csjmihailiviu, la 02 December 2011 - 01:58 PM, a spus:

adica e ca si cum ai incerca sa masori un litru de apa folosind ca instrument de masura un metru

Nu stiu cum e la altii, dar la noi se masorara berea cu metrul. Asa se vinde aici, la metru. Altii m-au invatat gresit, nu e vina mea. De apa nu stiu nimic, credeam ca nu se mai gaseste...

Aceasta postare a fost editata de bitex: 02 December 2011 - 02:32 PM

[dan_mitea]

Doar ca o precizare, un osciloscop, cat de cat, rasarit, iti da si valorile tensiunii medii si efective. De fapt pe noi ne intereseaza tensiunea efectiva.
Multa, multa bafta.

[sand man]

Eu nu zic ca despicarea firului in patru nu e buna si ea la ceva :drinks: .

Dar acea prezentarea simpla a principiului de functionare al ESC-ului ar fi fost de ajuns pentru ca cei care s-au incurcat in stiinta sa se dumireasca.

O intrebare am si eu pentru cei de specialitate: cam care este ordinul de marime al acelei variatii a tensiunii, care a fost amintita ?

[sand man]

bitex, la 02 December 2011 - 10:42 AM, a spus:

Ai gasit formularea asta pe undeva ("impulsuri de curent")? Posteaaza un link sa vad explicatia.

Asa mi-a trecut mie prin minte sa-i spun aplicarii la bornele unui consumator a unei tensiuni electrice pentru o durata de timp extrem de scurta.
Cred ca se intelege destul de bine ce-am vrut sa zic chiar daca nu e limbaj de specialitate.

P.S.
Eu sint chimist daca chestia asta poate fi luata ca o scuza.

:drinks:

[ipsihi]

...variatia tensiunii de tranzit pe finali este de 100%, simplificand principiul de functionare al regulatorului ,dupa cum am spus ca efect este asemanator unui reostat, daca vrei sa-ti complici existenta cu o descriere mai detailata atunci inchipuie-ti un releu, pentru ca asta este , comutat de jde' mii de ori pe secunda, un mosfet este un releu comandat in tensiune ,ai tensiunea de deschidere pe poarta , jonctiunea drena-sursa se inchide si intra in conductie .