Testul de picaj (CG Dive Test) pt. stabilirea poz centrului de greutate
#1
Postat 18 April 2005 - 01:39 PM
Testul de picaj (CG Dive Test), este un test destul de controversat, dar care ne ofera cu destula acuratete, o baza de plecare pentru ulterioare trimaje. De fapt, testul nu este "the silver bullet" pt. determinarea pozitiei optime a CG. Nu exista asa ceva. Ca sa fiu mai precis, testul de picaj ofera de fapt, informatii despre cum inter-relationeaza (pozitia) CG si trimajul profundorului.
Date de plecare:
Se presupune ca este vorba despre un aeromodel cu o configuratie clasica: aripi, ampenaje aflate in coada unui fuselaj, etc. Tot asa de bine poate sa fie vorba despre o aripa zburatoare, insa. Amendamentele nu sunt mari. Se presupune ca geometria nu este aiurea. Adica aripa si ampenajul orizontal, d.p.d.v. al unghiurilor de incidenta se afla in plaja celor uzuale.
Se alege pt. test, cea mai calma zi posibil. De preferat dimineata devreme, pana sa inceapa activitatea termica sau seara tarziu, dupa ce aerologia s-a mai linistit.
1. cu modelul trimat a.i. sa planeze pe o panta ortodoxa, cat mai aproape de finetea maxima, "hand off", se induce un picaj usor, pe o panta descendenta, fo 15-20-30 grade, maxim 45;
2. se tine in picaj, 2-3-4 sec., sa prinda viteza;
3. se elibereaza mansa (care pana acum era pe "picat");
4. se observa comportarea modelului:
4.1. daca modelul cabreaza puternic, atunci CG e mult in fatza;
4.2. daca modelul are tendinte de accentuarea picajului, CG e in spate si sincer sa fiu nu stiu cum l-ati zbuat pana acum;
4.3. daca modelul isi continua, stabil, picajul indus, CG e fix in poz. neutra si atunci tre revenit cu el un pic in fatza si totul va fi exact cum trebe.
Deoarece la prima vedere, este contra intuitiv ca un model greu de bot sa redreseze puternic dupa picajul indus, va explic ce se intampla (ca si mie mi s-a parut dubios...):
Dupa cum ziceam, presupunem ca avem de-a face cu un model greu de bot, ce a fost trimat astfel incat sa planeze "hands off". Asta inseamna ca, strict la viteza de trimaj, profundorul va fi evident bracat in sus, pentru a compensa tendinta modelului de a pica de bot. In momentul in care inducem un picaj mai mult sau mai putin accentuat (profundor picat), viteza de zbor a modelului va creste. Revenind cu mansa la zero, nu facem decat sa readucem profundorul in pozitia de dinainte (trimat pt. "hands off"). Dar, deja modelul are o viteze sporita. La aceasta viteza, efectul de profundor tras (mai bine zis "trimat in sus") este mai puternic decat la viteza de trimaj. In acest caz evident, botul modelului se va ridica, modelul redresand (mai mult sau mai putin) puternic.
Acelasi lucru se intampla si la un aeromodel cu motor, trimat din profundor sa zboare orizontal la un anumit regim motor. Daca atunci cand se baga gaz (creste viteza), modelul urca de bot, e aproape sigur ca CG e prea in fatza. Evident, in cazul in care celelalte date ale problemei sunt "in parametri". Ma refer mai ales la unghiul ce-l face in plan vertical axa motorului cu axa de portanta nula a aripii si la calajul AO fatza de aripa.
O data stabilit CG a.i. modelul sa aibe doar o usoara tendinta de a redresa din picaj, tot comportamentul modelului se va schiomba ca prin farmec. Daca vorbim de un planor, vedem ca va fi mult mai receptiv la inputurile mansei. Nemaifiind necesare amplitudini mari are comenzilor, se diminueaza si rezistentele suplimentare generate de deflexiile suprafetelor de comanda. De aici, performante generale crescute.
Planorul va fi mult mai "viu", semnaland imediat intrarea intr-o termica, de exemplu. Desi CG pozitionat mai in apropierea punctului neutru (mai inspre "usor de bot "), ne poate genera temeri de instabilitate, modelul e de fapt doar mai manevrabil, raspunzand imediat comenzilor pilotului. De asemenea, orice trimaje ulterioare, vor reclama curse mult diminuate.
Io aplic "dive test"-ul la toate zburatoarele mele si pot sa spun ca sunt incantat de rezultate. De exemplu, la HLG-ul Salsa XL, inainte de a-i re-pozitiona CG, pt. a putea sa zbor pe vant puternic, trebuia sa-l lestez destul de consistent. Cu toate astea, comportamentul lasa de dorit, fiind necesare curse mari la comenzi. Si inertiile erau considerabile. De cand am deplasat CG inspre inapoi (cca 8mm - adica mult, in cazul asta), modelul e cu totul si cu totul altul! E mult mai ascultator (bine, trebuie si finetze in comenzi) si chiar pe vant puternic penetreaza bine chiar fara lest si este, paradoxal, mai stabil.
Este stiut faptul ca, din motive de siguranta, producatorii de modele recomanda pozitii mai avansate pt. CG. Modelul este astfel oarecum mai sigur de pilotat dar, in acelasi timp, nici nu va fi un performer deosebit.
Io unul, va recomand calduros sa explorati si aceasta dimensiune si o sa fiti uimiti...
Florin Dumitru
(Valteras)
#2
Postat 18 April 2005 - 02:50 PM
Silfaxu' recunoscatoru'
#4
Postat 18 April 2005 - 06:05 PM
Pt. ca lumea ma tot intreaba ce e cu "timingul" la motarele electrice, o sa fac un subiect separat si pe Vademecum, desi am mai scris cate ceva, prin alte subiecte.
Tzineti aproape...
#5
Postat 18 April 2005 - 09:47 PM
#6
Postat 19 April 2005 - 07:58 AM
Vedeti cum faceti programarile, sa nu ma indop in prima zi si dup-aia sa behai de foame!
...Hai ca ne-a luat valul...
#7
Postat 19 April 2005 - 08:23 AM
In completare mai recomand o centrare suplimentara, pentru avansati. Centrarea pe VERTICALA. Se pune modelul in urcare perfect pe verticala si se observa tendinta acestuia, de a veni spre carlinga sau de a veni spre trenul de aterizare, motiv pentru care este usor sau greu de bot. Mai este si al treilea nivel, primul l-ai spus tu, care consta in reglarea incidentei aripii si a ampenajului, dar deja e prea mult si necesita ceva scule de masurare, respectiv un incidentmetru si sisteme de reglare. Dupa cum vedeti un model cu un centru de greutate determinat teoretic sufera transformari majore in zbor. Eu mai imi dau seama de cat de corect e CG-ul si dupa cum vine la aterizare: un model greu de bot va veni cu viteza si lung la aterizare pe cand unul cu centrul mai in spate scurt si cu viteza mica.Primul criteriu e ce vrei si ce tip de model ai: acrobat, treiner, planor...conteaza
Live to fly!!!!!
Subiectul JURNAL DE ZBOR este initiat de Dom*PROFESOR la 1 septembrie 2003
#8
Postat 19 April 2005 - 11:15 AM
Citeaza
Nu cumva se face in picaj, si nu in urcare? Daca urcam cu motorul in plin, se poate ca un unghi de inclinatie al motorului prost calculat, sa dea devierea de care spuneai. Iar in cazul unui planor, e chiar dificil sa-l urci pe verticala timp indelungat.
#9
Postat 19 April 2005 - 01:04 PM
Poti sa "bagi" modelul intr-o urcare perfect verticala sau intr-un picaj perfect vertical (eventual fara motor, de data asta). Ideea este, ca avand setarile necesare unui zbor orizontal, sa scoti modelul din viteza de trimaj si sa-l duci la o viteza superioara, ce pune in evidenta (sau nu) trimajul exagerat al profundorului, trimaj care la viteza sporita se face simtzit cu mai multa pregnantza.
#15
Postat 21 April 2005 - 05:12 PM
De fapt, optimul se atinge atunci cand trimajul... nu exista. Adica atunci cand profundorul sta pe zero, frumusel, in prelungirea fireasca a stabilizatorului. Iar modelul tre "sa stea acolo unde-l pui", indiferent de regimul motor (viteza de zbor). Atunci inseamna ca si CG e cam pe unde trebe si profundorul e la locul lui.
Dar, arta trimarii si reglarii unui model, mai ales de acrobatie cu motor, e mult mai delicata decat atat. Probabil ca motorishtii-acrobatishti dup-acilea, o stapanesc mai temeinic.
Io unul, as zice sa ne limitam la atat cu comentariile colaterale, a.i. primul mesaj sa-si pastreze ponderea de "articol de Vademecum". Daca stufarishul devine prea des, putem deschide un alt subiect.
#16
Postat 21 April 2005 - 07:53 PM
SILVIU66, la 21 Apr 2005, 13:59, a spus:
asta cu trimmu e cu dus si cu intors ca eficacitatea lui variaza cu viteza.
asta e faza, cu cg-ul unde trebe, eficacitatea NU variaza cu viteza!
#17
Postat 21 April 2005 - 08:23 PM
mobi, la 21 Apr 2005, 19:53, a spus:
pai daca e totul in regula trimmul e pe zero,cum zicea valterash mai sus.
dar daca ai trimm pe orice suprafata de comanda nu are cum sa actioneze la fel la viteze diferite.
e de bun simtz chestia.
#18
Postat 21 April 2005 - 09:48 PM
1. Daca la mine, pentru ca sa planeze ca la carte, a trebuit sa trimez cam 5 grade in sus profundorul, ce inseamna? Ca e prea greu de bot?
2. Poate o sa radetzi, dar eu am trimat directia la sol, cu un suport cu picior care se misca liber. Am pus scotch dublu adeziv si-am plantat airoplanu' pe el, un pic in fatza CG. pt. a compensa cuplul produs de elice.
Si chiar asa se intampla... la 40% blana, avionul pivota dreapta, la 55 - 60% era okapa, de la 70% in sus se ducea stanga... asa tre' sa fie?
#19
Postat 22 April 2005 - 07:27 AM
Citeaza
Daca ampenajul si aripa sunt puse exact ca in plan, sau daca modelul e ARF, atunci presupunem ca planul e respectat 100% si inseamna ca e greu de bot. Daca nu, s-ar putea sa fie incidenta la aripa prea mica, sau chiar negativa, sau incidenta de la ampenaj sa fie pozitiva.
Citeaza
Inseamna ca modelul tau si-a pierdut complet busola :D Probabil are una din aripi mai grea, si/sau motorul are un unghi de deviatie prea mare. Daca e cu aripi detasabile, cantareste-le pe fiecare si echilibreaza-le. Daca nu, incearca sa prinzi modelul cu o sfoara, in CG, si vezi in care parte trage. (e destul de greu de facut, dar poate ai noroc sa poti prinde sfoara aia exact in CG)
#20
Postat 22 April 2005 - 07:55 AM
Valteras, la 21 Apr 2005, 17:12, a spus:
Lasam subiectul aici, sa "zbenguim" prin topicul asta. Am pus mesajul initial si pe Vademecumul-Vademecum.
...Ca sunt doua Vademecumuri...
@Silfax: La punctul 2, nu am inteles mare lucru. Oricum, compartamentul e ciudat. La pct. 1, asa e, e greu de bot, probabil. Dar tre sa clarificam: e vorba de o config. "ortodoxa" sau de o aripa zburatoare? Ca e cu totul si cu totul altceva...
#21
Postat 22 April 2005 - 08:48 AM