@ Mr.Space
Parasutele apar pe film la 2’25†– 2’32†si apoi nici urma. Filmul e prelucrat oricum, de fapt toate sunt prelucrate, lipsesc timpi. Numai o camera fixata sus putea prinde asa ceva. Vrajeli.
http://www.rhcforum....tyle_emoticons/default/rolleyes.gif
Discrepantele despre care vorbesc nu se refereau la detalii marunte, cum ar fi materialele sau robinele folosite. Cata vreme se aleg materialele compatibile (cuprul este absolut incompatibil la orice concentratie, dar aliajele lui sunt acceptabile) si mai ales toate elementele sunt foarte, foarte curate, certificate pentru presiunea respectiva, nu este o problema unde si cine le-a fabricat .
Inainte de montare, pot fi testate si precis ca asa s-a facut. La fel, presupunem ca materialele au fost testate cumva, desi, prin comparatie cu ceea ce stiu despre ei si ceea ce vad aici testandu-se in fiecare zi, nu cred in ruptul capului ca ARCA sta prea bine.
Problemele apar in prezentarea programelor care creeaza dubii atat in ceea ce priveste principiile generale cat si posibilitatea tehnica de realizare.
Cateva exemple pot sa va dau.
1. Stabilo : “
Since the ship is static stabilized (CP below CG), the use of RCS is reduced to minimum. In this situation the pilot activities are highly reduced. The tractor engine, generate reaction gases, close to the ship structure for a long period of time, without affecting the ship integrity. This is possible due to the use of hydrogen peroxide as monopropellant which offers a low temperature for the reaction productsâ€
La inaltimea de lansare si mai sus, pozitia dintre centre nu conteaza, CP abia exista (tocmai de aceea se ridica initial pana acolo, ca nu este aer mult). In consecinta acele RCS ar trebui din greu folosite si numai cateva zboruri pot sa spuna e cantitate de gaz sub presiune ptr RCS trebuie. Stabilo este instabil dinamic pe toata durata zborului. Nicaieri nu se vad insa acele RCS, nici la prima varianta, nici la a doua, e de asteptat ca rezervoarele sa ocupe ceva spatiu.
Ei compara jucaria lor cu turnurile de salvare Apollo sau Mercury, dar se pare ca stiu numai din poze: acelea erau stabilizate cu contragreutati masive in varf , aveau motoare de corectie, sistem de ghidaj, trebuiau sa functioneze 5 secunde, in atmosfera, pe traiectorie inclinata. Punct.
E limpede ca prima varianta Stabilo a fost mai mult de parada, apoi s-au razgandit. Acele motoare amplasate sus, poate ca nu deterioreaza semnificativ corpul rezervorului (desi temperatura maxima de utilizare a compozitelor este sub 250 grade C, iar jetul poate avea de 3 ori atat) dar gazele, chiar expandate, lovesc sfera cu aprox. viteza lor de iesire din ajutaj (la Helen la fel), dand nastere la o frecare semnificativa, chiar la viteza zero a navei, neuniforma si oscilatii ale sistemului. Veti spune, ca ei au totusi dreptate, exista CP ptr ca este frecare cu gazele! Adevarat, dar in pozitie proasta (prea sus), care devine si mai nefavorabila pe masura ce perhidrolul se consuma. Nu e de mirare ca nu au mai insistat pe acest concept. Necazul este ca trebuiau sa-si dea seama in 5 minute, nu dupa ce au fost atentionati. Dar trebuia sa iasa cu ceva la inaintare…
2.“
At the bottom of the balloon it is placed a composite materials ring of 2 m diameter through which the STABILO will enter into the balloon envelopeâ€
Si vreti ca o sfera de 1,3 m diametru sa nimereasca prin inelul de 2 m, chiar imediat dupa plecare, cand stabilitatea este ca si nula (sau in curs de reglare)?? Poate doar daca vehiculul este fixat f.f. aproape de gaura din balon. La plecare viteza e mica. Au facut vreun test sa vada cum trece Stabilo prin balon si care poate fi efectul asupra stabilitatii? “… pai e foarte subtire†este o afirmatie inacceptabila, tinand cont de amploarea proiectului. Sa speram ca vor face si acest test, fara om la bord mai intai (sau sa urce proiectantu’) :lol:
3. Alta aberatie: vehiculul acela cu aripi, Orizont. Astfel de realizare ar cere 5-6 ani la o companie aeronautica cu mare experienta (vezi X34 la Orbital). Sa trecem peste asta, sa zicem ca se va face. Dar cum se ridica la inaltimea de plecare? Pai “vor fi atasate boostere cu perhidrol si kerosen!!†Unde, cand si si cum? Duc aripile acelea incarcatura suplimentara, foarte considerabila de altfel? Pun alte aripi? Fac alimentarea tot cu presiune? Ca vertical nu pleaca, doar zic ca va avea tren de rulare, unghiuri, etc. Adica se apuca de ceva, fac o macheta de plastic, dar nu este nimic despre cum va fi inaltata, doar o idee. Vede poporul si cade-n fund!
4. HAAS este insa piatra de rezistenta. Arata suficient de ciudata ca sa starneasca glume pe internet, ceva despre calificarea in design porno a proiectantului… :)
Rezervoare uriase, de pana la 4 metri diametru. Daca fac alimentare prin presiune, acelea trebuie presurizate la cca 700-800 psi. La diametrul acela, chiar facute din rasini armate, grosimea nu poate fi sub 4 centimetri. Aveti idee cat este de greu? Trebuie sa preia si forte axiale de zeci de tone. Nimeni nu indraznit sa faca asa ceva, poate si pentru ca nu le trebuie. Nu mai zic de dificultatile tehnologice, uniformitatea structurii, etc. Sa zicem ca se rezolva.
Bine dar unde se va pune combustibilul (tone) care arde, ca e vorba de parafina? In locasurile alea dintre ajutaj si rezervor nu incape mai nimic, nu e loc nici ptr camera de descompunere care trebuie sa aiba un anume volum.
Treptele se tin una de alta nici mai mult nici mai putin decat prin ajutaje, fixate cumva de recipienti sub presiune. Credeti ca cele gatuituri ale ajutalelor (scuzati termenul, zona sectiunii critice) pot sustine sarcinile dinamice ale rachetei (oscilatii laterale, chiar mici) ? Acolo se va rupe. Normal ca stiu si ei asta, sistemul va arata altfel in final.
Unde sunt cuplele care trebuie sa asigure cuplarea/decuplarea treptelor si eventual mecanismele lor de actionare sau capsele? Mister. Dar alea sunt maruntisuri...
Fara indoiala, nici unul dintre membrii Arca nu au proiectat vreodata un rezervor sub presiune, cu diametru mare, altfel decat ca tema de casa sau proiect la scoala. Problemele legate de proiectarea si executia unor rezervoare de asemenea dimensiuni sunt foarte mari, daca luam in considerare SIGURANTA. Nu intru in detalii, va rog sa va ganditi ca umflati un balon, care are deja o gaura in el. Poate comparatia vi se pare ridicola, va asigur ca nu este.
Ajutajul acela imens este primul lucru care socheaza. E cel mai mare “ajutaj†construit vreodata, mai mare decat la Saturn 5 sau treptele superioare Atlas sau Ariane. Exista un argument pentru existenta lui, dar este disproportionat fata de puterea motorului iar greutatea lui este foarte mare. Dar da bine in poze…
Intr-un cuvant ceea ce vedeti este doar ceva de parada, care desi ilustreaza in general despre ce este vorba, are prea putin de a face cu realitatea.
5. “
Our engine accumulates the heat inside the inner and intermediate layers so that the outer layers don't change their mechanical characteristics even after a complete engine run. The heat is not released outside†.
Acumuleaza caldura deci… bravo, dar asta nu inseamna o crestere de temperatura? Dupa ei, nu. “Caldura nu este transmisa afaraâ€: atunci o fi transmisa inauntru, unde temperatura e mai mare?? Fizica e materie grea … sau poate “business communication†e materie optionala la voi…
Inseamna ca totusi primele straturi sufera deterioari severe, de distrug (alti parametrii ai motorului deci) si asta tot un sistem ablativ este. In acelasi timp asta indica grosime mare a peretilor. Atentie, e vorba de hibrid, cu temperatura de flacara aproape 2000 grade si un material compozit care rezista la 250-300 grade, aflat in contact direct cu flacara timp de minute. E mult de lucru acolo, mai ales la dimensiunile acelea.
Toata formularea aceea este aiurea, dar boborul cade in fund: e scris adanc!
Vedeti care este domeniul de rezistenta la temperatura al compozitelor (nu carbonu e problema ci rasina!) si mai vorbim. Un strat ceramic deasupra e bun, dar maxim cateva secunde. Coeficientul de dilatatie termica al compozitelor este mare, ceramica de care pomenesc ei crapa repede. Inca nu am vazut test cu hibride in configuratia aceea (fotografia prezentata pare a avea jetul colorat pe calculator; daca era mai mult decat atat, o puneau pe Tube imediat, ca acolo unde au pus 5 teste cu monopropellant, mai incapea unul daca era un test reusit macar 5%. Acel film cu motorul ELE arata ceva minuscul care poate fi orice altceva).
In concluzie, este mare diferenta intre ce se vede in poze si ceea ce ar trebui facut. Prea multe exagerari si vorbe mari, care ascund o mare risipa de resurse. Ziarele in schimb sunt pline de vorbe mari. Atentie insa, sunt deja multi care se asteapta la un "fake flight on TV" , trebuie lucrat cu atentie...
Oamenii aceia din echipa ARCA care lucreaza la aceste proiecte, fac ceva deosebit, au idei, dar parca lipseste o viziune clara, de ansamblu si de bun simt.
Aceasta postare a fost editata de liviu123: 18 October 2009 - 05:58 AM