Postat 14 March 2009 - 11:19 AM
Bricul "Mircea" este un subiect asupra caruia m-am aplecat pentru prima data cu mai multa vreme in urma, atunci cand am asezat in biblioteca pentru prima data revista "Modelism" numarul inaugural din 1982, si mai apoi cartea "Corabii strabune" din 1983, unde a aparut pentru prima data incercarea de reconstituire a planurilor datorata domnului Craciunoiu. Este meritul domniei sale ca a atras atentia modelistilor romani asupra acestui fascinant subiect. Tot domnia sa este cel care a publicat primele imagini ale bricului pentru uzul modelistilor romani.
Pornind insa tocmai de la aceste poze am fost nevoit sa constat ca in poze se vede o nava un pic diferita decat o arata planurile. Planurile infatiseaza o nava cu 10 hublouri egal distantate, exceptand ultimele trei, care sunt un pic mai apropiate.
Pozele insa infatiseaza o nava care are un prim grup de 10 hublouri (ultimul un pic mai apropiat) apoi o pauza si inca cinci hublouri, dintre care ultimul un pic mai apropiat.
Aranjamentul asta pur si simplu nu este posibil insa pe planul din Modelism. Ce se intampla? Pur si simplu planul respectiv reprezinta o nava mai mica. Este o poveste veche. Inca de la inceput, vajnicii nostri marinari au stiut ca nava are 118 picioare lungime, adica 36 de metri. Dar n-a fost niciodata foarte clar ce lungime este asta. desi documentele de la Arhivele Statului precizeaza foarte clar ca este vorba despre "Lungimea intre perpendiculare". Aceasta insa este o lungime teoretica, relevanta doar pentru constructor, ce se masoara intre partea din fata a etravei la nivelul puntii si partea din spate a etamboului, tot la nivelul puntii.
Nava era de fapt mai lunga cu atata cat iesea galionul in consola deasupra puntii la prova, si cat iesea rotundul pupei in consola peste etambou. Asta inseamna inca 12 picioare la prova si inca 6 picioare la pupa, adica un plus de circa 5,50 metri!
Stamy, spuneai despre modelul de la "Muzeul Marinei" ca ar fi cel mai corect realizat dintre toate. Asa si este. Modelul respectiv a fost realizat de domnul Anghel Ciobanu si a castigat "argintul" la clasa C1 in campionatul Naviga din martie 1989 de la Berlin. Constructorul modelului n-a avut la dispozitie planuri, in schimb l-a cunoscut personal pe maistrul de marina Valeanu, ultimul sef de echipaj al bricului "Mircea", asa ca a putut sa puna la punct o multitudine de detalii care se pot vedea in macheta.
Inclusiv lungimea navei la acel model este mai apropiata de cea corecta, pur si simplu pe baza unei anecdote:
Conform traditiei, pe bricul Mircea nu existau pedepse corporale, intr-o vreme in care la alte marine bataia era ceva obisnuit pentru gradele inferioare. In schimb, pentru cei care trebuiau pedepsiti, elevii-ofiteri inventau pedepse ingenioase, care sa le puna la incercare nu numai rabdarea, dar si inteligenta. Asa s-a intamplat ca odata un elev-marinar a fost pedepsit sa masoare lungimea totala a puntii navei cu un ..chibrit. Dupa trei incercari succesive, elevul respectiv a fost nevoit sa raporteze ca puntea totala a bricului Mircea era de 37 de metri, adica un metru in plus fata de cei 36 cunoscuti "oficial". A fost randul elevilor-ofiteri sa verifice lungimea totala cu ajutorul unei rulete. Rezultatul a fost acelasi, dovedind ca lungimea navei era mai mare decat cei 36 de metri cunoscuti "oficial".
Am vazut ca va chinuiti sa puneti cap la cap un plan de forme al bricului. Intamplator, planul de forme prezentat de domnul Craciunoiu este corect si apropiat de realitate. Singura problema este ca nava avea o structura compozita, adica niste coaste de metal peste care erau prinse DOUA straturi de bordaj, cel interior din lemn de ulm canadian, cel exterior din lemn de teck. Acest sistem nu este rezultatul unei fantezii debordante din partea constructorilor, ci doar o modalitate tehnica de rezolvare a unei probleme tehnice insolubile altfel: bricul avea opera vie placata cu cupru, adica un metal care provoaca in contact cu apa o reactie galvanica puternica si "mananca" orice piesa de fier care se afla prin apropiere. De aceea, invelisul interior era fixat de coastele de fier cu suruburi galvanizate, iar invelisul exterior era fixat de primul cu niste suruburi speciale din cupru. Planul de forme prezentat de domnul Craciunoiu reprezinta formele INTERIOARE ale coastelor metalice.
Forma totala a corpului se obtinea adaugand cele doua grosimi ale bordajului, care erau alcatuite din scanduri de grosimi diferite.
(Va reamintesc ca planul de forme in practica navala se proiecteaza in doua modalitati diferite: la navele din lemn, se da exteriorul bordajului. La navele metalice, se da interiorul bordajului, adica exteriorul coastelor. Bricul era compozit, asa ca ar putea foarte bine sa le aiba pe amandoua. Cel putin asta ar fi explicatia pe care o gasesc eu, desigur pot exista si alte variante!)
Vedeti mai jos planul de forme exterior, la care am ajuns dupa ce am studiat in amanunt mai multe poze ale bricului ridicat pe docul plutitor, dupa ce am facut o restitutie perspectiva a corpului la nivelul liniei de plutire (rezultand in felul acesta o sectiune orizontala perfecta) in fine, dupa ce am facut mai multe scamatorii destul de complicate, dar finalmente sunt multumit de rezultat:
http://666kb.com/i/b7767fc51y31qdcex.jpg
Ajutor
Raspuns nou
Citare Multipla
