[dor33]

Aseara trebuia sa postez acestea.....

Thumbnail atasat

• 
• 
• 
• 
• 

[dor33]

Inca patru poze....


Scuze pt intarziere ..... :rolleyes: :D :D :unsure: :unsure: :unsure:

Thumbnail atasat

• 
• 
• 
• 

[kno3]

Iese bine!

[dor33]

Merci.

Se mai foloseste metoda cu ciorapul de dama pt armare? Daca as folosi chit de cutit in loc de chit auto ar fi o problema? Vreau sa ma apuc cat mai curand sa o chituiesc asa ca va rog................ Multumesc.

Intre timp am primit cadou de la fratele meu: niste placi de lemn de balsa si tus maro pt spatiul dintre baghetele podelei. Multam si lui. ( Ca sa nu amintesc multe alte lucruri pe care le-am primit de la el, inclusiv sculele necesare. Sa nu mai zic si de sfaturi , el insusi fiind un profesionist in prelucrarea lemnului, si aici vorbesc in mod deosebit de lucrari de finete.) Inca odata multam.

aaaaaaaaaaaa............ supunem la vot? Cine pentru?..........cine se abtine?......cine gigi contra?.......referitor la chit si ciorap.

Multam

[oscar2doi]

[off topic] Cu placere, nu as folosi chiar cuvintele astea despre mine, dar no sa stau acum sa ma contrazic cu tine. Apropo, cine a spus ca sunt cadou?, nu-mi amintesc cand este ziua ta :), dar sigur nu este in perioada asta, dar in fine. Trecem cu vederea.

[dan_mitea]

dor33, la Feb 3 2009, 01:45 PM, a spus:

A indoit cineva pana acum bagetele de balsa si daca da cum?

Felicitari. Iese foarte frumos.
Am indoit lemn dur. Presupun ca balsa ar merge mai usor. Daca vrei citeste un pic aici:
http://www.rhc.ro/fo...showtopic=14248
Baftaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa.

[Calin]

balsa se umezeste foarte bine in apa fierbinte (>40-50^oC). Eu de obicei o las 1-2 ore in asemenea apa apoi o indoi pe o suprafata cu curba dulce. Poti obtine 90 de grade la o curba suficient de lina. Suprafata pe care curbezi bagheta trebuie sa-ti si permita sa o prinzi de ea, pana la uscarea completa. Sa-ti pui si o marja de eroare, dupa uscare bagheta sau balsa in general va ramane la forma aceea dar va reveni intr-o oarecare masura la forma initiala. Nu stiu daca am fost suficient de explicit, daca mai e nevoie voi veni cu alte lamuriri.

Numai bine,
Calin

[dor33]

Salutare Dane. Cu aproape o saptamana in urma am dat peste "jucaria" ta. Felicitari pt ea. As fi dorit sa-ti spun asta direct pe topicul tau dar nu am indraznit fiindca sunt prea nou pe aici si nici nu m-am reapucat de modelat de mult timp. De fapt modul in care am vazut la tine ca ai indoit baghetele m-a facut sa intreb asta. Am incercat si eu cu apa fierbinte (desi era vreo doua noaptea) dar nu am avut suficienta rabdare sa las bagheta in apa asa cum a recomandat Calin, si s-a indoit putin dar nu suficient si a revenit destul de bine la forma initiala (nici nu am imobilizat-o lin camasa de forta :) in mod corespunzator). Dar o sa fac un dispozitiv cam ca al tau si o sa urmez sfatul lui Calin in ce priveste durata, gradele si important marja de eroare.

Multumesc domnilor.

Dane in ce faza ai ajuns? Ai mai facut ceva la ea?

Si cu armarea cu ciorap de dama si chitul de cutit in loc de chit de masina ma lamureste cineva, va rog...... :) :( :( :(

[ipsihi]

...chitul auto e mai rapid si adera foarte bine daca in prealabil dai 2 maini de nitrolac peste balsa; ca observatie as agauga faptul ca trebuia sa modelezi pupa si prova dupa ce imbracai corpul cu baghete, faceai modelajul direct la nivelul baghetelor, era mai putina munca, acum in pupa va trebui sa bagi adaos!!!

[dor33]

ipsihi, la Feb 6 2009, 10:04 PM, a spus:

...chitul auto e mai rapid si adera foarte bine daca in prealabil dai 2 maini de nitrolac peste balsa; ca observatie as agauga faptul ca trebuia sa modelezi pupa si prova dupa ce imbracai corpul cu baghete, faceai modelajul direct la nivelul baghetelor, era mai putina munca, acum in pupa va trebui sa bagi adaos!!!

Ipsihi multam mult pt sfatul cu chit. Crezi ca trebuie sa-i mai pun si armatura sa nu se crape chitul? Si te rog explica ceva mai detaliat cu privire la modul in care trebuia sa lipesc baghetele pt ca mai am in lucru o barca si vreau sa nu mai repet greseala. Multam mult inca o data :)

[ipsihi]

...nu este nevoie de armatura, intai slefuiesti corpul, apoi dai cu lac dupa care aplici chitul si tragi finisajele finale; tu ai umplut pupa inainte de a lipi baghetele, acum ai de recuperat diferenta de grosime a baghetei, era mult mai usor daca umpleai prova si pupa dupa ce puneai baghetele!!!

[dor33]

ok. am inteles pana la urma. Dar am sa slefuiesc baghetele in pupa si apoi o sa chitui. Am tras ceva glet pana acum asa ca probabil o sa ma descurc si aici. Data viitoare am sa tin cont. Si ai dreptate este ceva munca sa lipesti baghete la prova si pupa. In plus am primit ceva balsa de la fratele meu (cam de 18 mm si se prelucreaza foarte usor). Multam inca o data pt sfat si va astept cu ele inainte sa trec la urmatoarea etapa. Mi-ar prinde chiar bine

[dor33]

ipsihi, la Feb 6 2009, 11:41 PM, a spus:

...nu este nevoie de armatura, intai slefuiesti corpul, apoi dai cu lac dupa care aplici chitul si tragi finisajele finale

multam. Mai scutit de ceva ce nu-mi facea placere

[dan_mitea]

Iti multumesc pentru aprecieri. Si eu sunt nou. De fapt este prima mea nava.
Nu stiu daca vorbim despre acelasi dispozitiv. Te rog sa verifici postul 196, 202, 203 si 204. Este metoda pe care am folosit-o spre sfarsit. Este extrem de rapida. Practic 2-3 minute de bacheta sau poate si mai putin. La balsa va fi o plimbare in parc.
Baftaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa.

Aceasta postare a fost editata de dan_mitea: 07 February 2009 - 04:46 AM

[dor33]

Se lucreaza cu trei viteze: incet, mai incet si foarte incet :blush: ..................dar se lucreaza. In loc de nitrolac am dat cu o alchidica.

Thumbnail atasat

• 
• 
• 

[dor33]

Salutare. Am reusit sa mai lucrez ceva la ea..... Am chituit-o........

Thumbnail atasat

• 
• 

[dor33]

....am slefuit-o....

Thumbnail atasat

• 
• 
• 
• 
• 

[dor33]

........................ am vopsit-o............

De acum urmeaza ,in sfarsit, sa lucrez la punti.

Salutari

[dor33]

Am uitat sa atasez pozeleeee......

Scuzeeeeeeee............

Thumbnail atasat

• 
• 
• 
• 
• 
• 

[dor33]

Apropo, tigarile nu sunt ale mele. Sunt anti tabac

[KIT]

eu zic ca ti-a iesit foarte bine...sa vedem si in continuare.

[dor33]

A trebuit sa refac puntea la pupa deoarece era o mare problema. Cu aceasta ocazie am scimbat furnirul de nuc cu lemn de balsa pentru puntea falsa.

Thumbnail atasat

• 
• 
• 

[dor33]

.......inca un pas...............

Thumbnail atasat

• 
• 

[KIT]

se pare ca iese bine...

[Bugatti]

Salutare

Un mic citat apartinand cotidianului galatean "Viata Libera":

"Transilvania", sfarsit fara glorie

O insula din metal si nisip - atat a ramas din nava maritima care a fost candva mandria flotei comerciale romane

Pe malul Dunarii, chiar in dreptul Liceului de Marina, rasare din valuri, atunci cand apele scad, o insula din metal si nisip. Putini mai stiu astazi ca acest straniu "monument al naturii" este tot ce a ramas din "Lebada Mediteranei" - nava maritima "Transilvania", candva mandria flotei comerciale romane. "A avut un sfarsit fara glorie, spune in amintirile sale dl Serban Gheorghiu, care a fost marinar pe "Transilvania" mai bine de 20 ani. Nava era alba ca o sculptura in marmura de Carrara si imi devenise ca o a doua casa..."

Gloria de altadata

"Insula" nu mai aminteste nici pe departe de gloria de alta data a "Transilvaniei". E greu de crezut ca scheletul ruginit ce se zareste rasarind din ape a fost al unei nave cu 412 locuri, care din 1938 cand a fost construita in atelierele santierului "Burmeister & Wein" - Copenhaga si pana in 1975 - cand chipurile a intrat in reparatii - a strabatut in croaziere de lux Marea Neagra si Marea Mediterana. Din pacate, acesta este tristul adevar. Dupa ce a scapat de furtunile marii, de urgia razboiului, de a fi luata ca prada de Uniunea Sovietica - cum s-a intamplat cu nava-sora "Basarabia" - "Transilvania" si-a gasit un sfarsit stupid la Dana 18 din Galati. "Destinul ei s-a frant in 1975, cand a acostat la Constanta pentru reparatii, isi aminteste dl Gheorghiu. Din pacate, lipsa de fonduri a dus la tergiversarea lucrarilor. Au fost si o serie de propuneri. Institutul "Mircea cel Batran" o solicita pentru cazarea si pregatirea viitorilor ofiteri de marina, o varianta a fost de a o transforma in hotel plutitor in Portul Tomis, iar firma constructoare a solicitat-o pentru a o expune la Muzeul naval din Copenhaga, urmand ca in schimbul ei sa livreze statului roman o alta nava sau sa o achite in valuta. In cele din urma nava a fost transportata la Galati pentru a fi reparata la Santierul Naval."

Un accident previzibil

Nici acum nu se stie (sau poate ca nu se doreste sa se stie) ce s-a intamplat exact cu nava "Transilvania". Unii spun ca statul roman a vrut sa puna mana pe prima de asigurare, o suma deloc de neglijat. Cert este ca, in 1979, nava a fost remorcata pana la Galati. Doua luni nava a fost ancorata in dreptul restaurantului "Valurile Dunarii", apoi a fost transferata la Dana 18. De aici a inceput tragedia. Din cauza vremii calduroase nivelul Dunarii a inceput sa scada. In ciuda avertismentelor capitanului Octavian Plesoianu, autoritatile, in mod ciudat, nu au luat nici o masura pentru a muta nava intr-o zona mai putin expusa. In cele din urma inevitabilul s-a produs. In dimineata zile de 9 septembrie 1979, in jurul orei 8.15, "Transilvania" a rupt paramele care o legau de tarm si s-a culcat usor pe partea stanga sub privirile neputincioase ale celor de pe chei. Martor la eveniment a fost si dl ing.dr.Bogdan Ganea. In ciuda dramatismului situatiei domnia sa a avut prezenta de spirit de a realiza o serie de fotografii ce aveau sa ramana marturie a ultimelor clipe ale "Lebedei Mediteranei".

Metamorfoze

Astazi, "insula Transilvania" a capatat o alta viata. Dupa ce carcasa aflata la suprafata apei a fost taiata, printre resturile metalice a inceput sa se adune nisipul si malul adus de Dunare. Natura si-a aratat inca o data forta. Cateva salcii, plangand parca trista soarta a navei, au prins radacini deasupra epavei. Atunci cand apele scad si insula iese la suprafata, micul teritoriu este luat in stapanire de pescarii care isi incearca norocul la obleti. Din cand in cand mai apar si... "minerii de apa dulce". Inarmati cu lopeti si baroase sunt unii care sapa in nisip pana la scheletul epavei pentru a smulge bucati de metal, bune pentru a fi vandute ca fier vechi. Cum s-ar spune, nimic nu se pierde...

Ca epilog, mai amintim un amanunt. In timp ce din "Transilvania" a ramas doar amintirea si o insula stranie, nava-sora "Basarabia", desi a cazut in mainile sovieticilor, a avut, paradoxal, o soarta mai buna. Ea a fost rebotezata "Ucraina" si a continuat sa faca croaziere de lux pe marile lumii."

si...

Thumbnail atasat

• 
• 

Aceasta postare a fost editata de Florin NAE: 30 March 2009 - 09:15 PM

[dor33]

Multumesc. Unele detalii despre "naufragiul" acestei nave le stiam, insa au fost multe alte lucruri pe care nu le stiam.

Ma bucur ca ca sunt si altii care apreciaza aceasta nava. Pe mine m-a cucerit de cand eram copil . Am facut-o din placaj si am imbracat-o cu scobitori. Era superba. Niciodata nu fac un lucru de doua ori. Insa "Transilvania" m-a cucerit suficient ca dupa multi ani sa o refac de la zero. Comentariul m-a incurajat mult ca sa continui chiar daca nu mai am timp. Inca o data multumesc si mai astept astfel de posturi cu relatari despre istoria acestei nave si chiar poze , cu atat mai mult cu cat acum incep detaliile.

Sanatate

[Bugatti]

Cotidianul "Viata Libera - de 28.11.2008"

Nava Transilvania

FANTOMA DE METAL

* După aproape 30 de ani de când zace pe fundul Dunării, epava navei „Transilvania” va fi scoasă din apele fluviului * Tăierea primei secţiuni din epavă va începe săptămâna viitoare * Istorie zbuciumată pentru „o div㔠a mărilor * Sfârşit fără glorie pentru „Lebăda Mediteranei” * Lucrările de ranfluare vor permite recuperarea danelor 18‑21 din vechiul Port Comercial al Galaţiului


Destin dramatic

Puţine nave au avut un destin atât de zbuciumat precum nava „Transilvania”. În 1938, atunci când ieşea din atelierele şantierului „Burmeister & Wein” din Copenhaga, nava era considerată o veritabilă bijuterie tehnică, demnă de a găzdui la bord, prin confortul pe care‑l oferea, chiar şi pe cei mai pretenţioşi dintre amatorii de viaţă de lux şi croaziere pe Marea Neagră şi Marea Mediterană. Elegantă, suplă, „sculptată ca în marmură de Carrara”, nava era considerată o veritabilă divă a mărilor. Din păcate, după ce a scăpat de furtunile mării, de urgia războiului, de a fi luată ca pradă de Uniunea Sovietică ‑ cum s‑a întâmplat cu nava‑soră, „Basarabia” ‑ nava „Transilvania” şi‑a găsit un sfârşit fără glorie în dreptul danelor 18‑21 din Portul Comercial Galaţi.

Desfăşurare de forţe

Pentru gălăţeni, „insula de metal” ce apare din Dunăre, chiar în dreptul Liceului de Marină, atunci când apele scad, face deja parte „din peisaj”. Pare incredibil că scheletul de fiare ruginite amestecat cu mâl este tot ce a rămas din „Transilvania”, nava ce, altădată, era supranumit㠄Lebăda Mediteranei”. Astăzi, în locul în care timp de aproape 30 ani a zăcut „fantoma de metal”, se pot vedea remorchere, macarale gigant, echipe de muncitori care lucrează cu asiduitate. Tensiunea se simte în aer. Este, în definitiv, vorba de o misiune cu adevărat titanică. Ranfluarea epavei este o grea încercare tehnică, dar şi umană, iar costurile sunt pe măsură. În iulie, în urma licitaţiei organizate de APDM Galaţi, societatea Superquatro Grup a fost desemnată să debaraseze fluviul de corpul epavei. „Este vorba de un contract în valoare de 14,3 milioane lei, termenul de execuţie fiind de zece luni. Este o lucrare care ne va permite deblocarea danelor 18‑21 din Portul Comercial şi redarea acestora operaţiunilor portuare. De asemenea, vom scăpa de problemele ce ţin de colmatarea danelor adiacente, dragajele în zonă vor putea fi făcute în condiţii de siguranţă şi, nu în ultimul rând, vom scăpa de pericolul unei poluări chimice”, ne‑a explicat Silvia Panaite, directorul de marketing al APDM Galaţi.

Dezastru previzibil

Nici acum nu se ştie (sau poate nu se doreşte să se ştie) ce s‑a întâmplat, în 1979, cu nava „Transilvania”. Unii sunt de părere că modul în care nava şi‑a găsit sfârşitul este atât de stupid, încât nu este exclus ca statul român să fi vrut să pună, de fapt, mâna pe prima de asigurare, o sumă deloc de neglijat. Cert este că, în 1979, după patru ani în care s‑au tot tergiversat lucrările de reparaţii capitale de care nava avea stringentă nevoie, „Transilvania” a fost remorcată până la Galaţi, în ideea de a fi modernizată în Şantierul Naval. Până să intre în reparaţii, nava a fost, la un moment dat, ancorată în dreptul Danei 18. Fiind o vreme foarte călduroasă, apele fluviului au început să scadă. În mod curios, în ciuda avertismentelor căpitanului Octavian Pleşoianu, autorităţile nu au luat nicio măsură pentru a muta nava într‑o zonă mai puţin expusă. Inevitabilul s‑a produs în ziua de 9 septembrie, în jurul orei 8,15. „Transilvania” a rupt parâmele care o legau de mal şi s‑a culcat uşor pe partea stângă sub privirile neputincioase ale celor de pe cheu.

Alternative nefinalizate

S‑a spus că lipsa de fonduri a dus la tergiversarea lucrărilor de reparaţii şi, implicit, la deznodământul tragic de la Galaţi. Culmea, înainte de sfârşitul navei au fost şi alte variante ce puteau fi luate în considerare. Astfel, Institutul de Marin㠄Mircea cel Bătrân” solicitase nava pentru a o amenaja în scopul de a o folosi pentru cazarea şi pregătirea viitorilor ofiţeri de marină. O altă propunere a avut şi ONT „Carpaţi”, care se gândea la transformarea „Transilvaniei” în hotel plutitor, în portul Tomis. Şi, nu în ultimul rând, o ofertă generoasă a venit din partea Şantierului Naval „Burmeister & Wein” din Copenhaga, ce solicita nava pentru a o expune în Muzeul Marinei din Copenhaga, urmând ca, la schimb, să ofere statului român o altă navă sau echivalentul ei în valută. Această ultimă ofertă spune multe de­spre faima pe care „Transilvania” o avea. De altfel, la Muzeul „Burmeister & Wein” sunt păstrate şi astăzi cu grijă primele fotografii ale navei „Transilvania” de la lansarea din 11 februarie 1938 şi primul marş pe mare, fotografii pe care, în premieră, vi le prezentăm şi noi în paginile ziarului „Viaţa liberă”. Din păcate, de pe urma navei cu atât ne‑am ales: cu amintirile şi „moştenirea” unei lucrări de ranfluare extrem de dificile.

Tăiată în bucăţi

Imediat după accident, autorităţile portuare n‑au putut decât să‑şi recunoască neputinţa. La acea vreme, unităţile de navigaţie civilă nu dispuneau de utilaje de ridicare capabile să repun㠄Transilvania” pe linia de plutire. Prin urmare, la momentul respectiv, nu s‑a putut face altceva decât luarea unor măsuri de fixare pe poziţie prin lucrări de dragaj între navă şi cheu, pentru asigurarea unui pat de aşezare a acesteia în plan orizontal. Soluţii pentru salvarea navei n‑au venit nici mai târziu. În 1983, când apele Dunării erau la cote mici, s‑a iniţiat tăierea cu sudură a părţii ce se afla la suprafaţă, reprezentând aproximativ 40 la sută din structură. În apă a rămas de atunci restul navei, o greutate de aproximativ 3.500 de tone, la care se adaugă aluviunile ce s‑au depus, se pare, în mai mult de două treimi din compartimentele navei.

Planuri de ranfluare

Până în prezent, după cum ne‑a explicat ing. Aurora Amariei, din cadrul Serviciului Tehnic‑Investiţii al APDM Galaţi, s‑au executat lucrări de decolmatare în jurul epavei şi s‑au introdus pe sub navă ghidajul pentru cablurile abrazive cu ajutorul cărora structura de metal poate fi tăiată în bucăţi. „Planul iniţial este de a tăia epava în nouă secţiuni şi îndepărtarea lor, una câte una. Pentru îndepărtarea acestor tronsoane se vor folosi două macarale plutitoare Vulcan şi Atlas, cu cea mai mare capacitate de ridicare de pe Dunăre. Dar, desigur, strategia se va adapta, dacă va fi nevoie, la condiţiile concrete ce vor fi constatate”, a precizat ing. Aurora Amariei. Săptămâna viitoare se va trece la tăierea primului tronson, eveniment ce va marca primul pas importat în efortul de scoatere a epavei. Reprezentanţii APDM Galaţi sunt optimişti, însă cazul epavei „Rostock”, în care lucrările de ranfluare s‑au lovit de multe obstacole neprevăzute, este încă proaspăt în memorie. Cert este că, la „Transilvania”, conform contractului încheiat, firma care s‑a angajat să execute lucrarea are la dispoziţie zece luni pentru scoaterea epavei, plata urmând a se face la finalizarea operaţiunilor.

După aproape 30 de ani de aşteptare, „fantoma de metal” a ceea ce a fost cândva nava „Transilvania” ar putea, în sfârşit, să nu mai dea coşmaruri navigatorilor şi autorităţilor portuare gălăţene. Săptămâna viitoare va demara operaţiunea de tăiere a primei secţiuni din epavă, etapa‑cheie a unui proiect ce va costa APDM Galaţi aproape 3,8 milioane de euro.

Thumbnail atasat

• 

[dor33]

Ceva timp, ceva chef de lucru.....

Ma "zbate gandu' " sa schimb totusi scara si sa o fac din balsa de 1 mm ca ar da mai aproape de scara reala.
Acum este din balsa de 1,5 mm

Thumbnail atasat

• 

[claudiu_ne]

intrucat cautand pe net am dat si peste aceasta poza, eu cred ca merita atasat pe aici, mai ales ca ofera si o alta perspectiva a motonavei Transilvania...chestia e ca in poza e vorba de nava "Basarabia"...aceea plecata la marele frate de la rasarit si care a dus-o bine multi ani dupa ce a fost rechizitionata...


Daca e cineva care cunoaste numele rusesc al navei "Basarabia"...sa-l scrie pe aici ca sigur, cazacii au poze cu ea..

Thumbnail atasat

• 

[Bugatti]

"După 30 de ani Nava „Transilvania” iese la lumină

* Ranfluarea pare să fie un succes: ieri, 8 mai, circa o şesime din epavă a fost scoasă din Dunăre * Operaţiunea ar putea fi finalizată până pe 23 iunie * Costurile: peste 150 de miliarde de lei vechi! *
Firma care a câştigat licitaţia pentru scoaterea la suprafaţă a epavei motonavei „Transilvania”, Superquatro SRL Galaţi, a reuşit să smulgă din adâncul Dunării o primă bucată din navă. După câte ne-a declarat Mihai Ochialbescu, directorul general al Adminsitraţiei Porturilor Dunării Maritime Galaţi (APDM) – compania naţională care suportă cheltuielile operaţiunii, este vorba de partea din faţă – prova – care are înscris pe ea numele navei şi are circa 200 de tone.
„Operaţiunea a fost un succes şi este un lucru remarcabil şi pentru că a fost realizată de o firmă sută la sută românească”, a spus Ochialbescu, care a făcut o paralelă cu marile probleme (tehnice şi financiare) întâmpinate cu firmele străine care au participat la încercările de scoatere a altei epave celebre – „Rostock”.
Bucata de fier, care înseamnă cam o şesime din ceea ce trebuie scos (deşi informaţiile sunt destul de contradictorii în acestă privinţă, dat fiind că nu există o evaluare oficială a părţilor din navă tăiate în anii ’80), a fost încărcată ieri pe o barjă, urmând să rămână acolo până se va hotărî soarta ei.
„Sunt două variante pe care le luăm în calcul. Fie ajunge la fier vechi, fie autorităţile locale se vor implica ÅŸi îi vor găsi un loc pe malul Dunării, pentru aducere aminte de «Transilvania»â€, a declarat Ochialbescu.
Operaţiunea de ranfluare a fost atribută, prin licitaţie, firmei Superquatro SRL în luna iulie a anului trecut, iar termenul de finalizare este 21 iulie 2009. Directorul APDM şi-a manifestat speranţa că lucrarea se va face în termen, chiar dacă a existat o cerere de amânare cu circa trei luni.
„Firma operatoare ne-a cerut această prelungire a termenului înainte de a scoate prova. În acel moment, apăruseră dificultăţi foarte mari, deoarece echipamentul care săpa pentru subtraversarea cu cabluri a epavei nu răspundea la comezi din cauza structurii ciudate a solului. Însă cum acest obstacol a fost depăşit, sunt încrezător că se vor încadra în termenul stabilit iniţial”, a mai spus Ochialbescu.
Pentru întreaga operaţiune de scoatere a „Transilvaniei” a fost alocată o sumă impresionată: cu tot cu TVA se ridică circa 15 milioane de lei noi, adică 150 de miliarde de lei vechi. Mult, dar face, ne asigură autorităţile. Prin scoaterea epavei, se vor rezolva problemele legate de dragarea şenalului navigabil în zonă (erau inconveniente destul de mari), iar cele două dane blocate (17 şi 1 vor putea redeveni, după 30 de ani, funcţionale.
Conducerea APDM Galaţi ne-a mai informat că pe Dunăre ar mai fi cinci-şase epave care trebuie neapărat scoase în următoarea perioadă. O prioritate pare a fi nava „Slatina”, pentru care s-a stabilit deja licitaţie, în luna septembrie.
„Lebăda Mediteranei” a ajuns pe fundul Dunării din cauza neglijenţei marinarilor
Nava de pasageri „Transilvania“ a fost construită în 1938, la Şantierul naval „Burneister & Wein“ din Danemarca. A fost lansată la apă pe 11 februarie 1938, sosind la Constanţa la 26 iunie, acelaşi an.
Caracteristici tehnice: 6.672 tdw, 412 locuri, lungimea - 128,55 m (132 de metri, după alte surse), lăţimea - 17,61 m, pescaj - 5,70 m, înălţimea de construcţie - 8,5 m, viteza - 25 noduri, echipaj -146 oameni.
Nava a fost folosită, timp de 30 de ani, pentru croaziere în Marea Neagra şi Mediterană, fiind supranumită „Lebăda Mediteranei”.
În 1979, ea a fost adusă la Galaţi (era în patrimoniul Navrom Constanţa) pentru reparaţii capitale. Circa două luni, a fost ancorată în apropiere de Palatul Navigaţiei, fiind vizitată de mii de gălăţeni.
Din păcate, pe data de 9 septembrie 1979, la 8,15, „Transilvania” s-a răsturnat, la dana nr. 18 (km 150), din cauza scăderii nivelului apei pe Dunăre şi a neglijenţei personalului care o deservea (parâmele n-au fost slăbite pe măsură ce apa scădea).
În anul 1983, s-a iniţiat tăierea cu sudură a părţii de deasupra apei, reprezentând aproximativ 40 la sută din corpul navei, restul navei rămânând la locul accidentului până acum.


Materialul si imaginile prezentate sunt preluate din cotidianul galatean "Viata Libera" , editia din 09.05.2009

Thumbnail atasat

• 
• 
• 
•