[PaunFD]

Atata vreme cat aeromodelul este controlabil, manevrabilitatea ... ramane doar manevrabilitate. Este foarte adevarat ca aparate de zbor reale au fost proiectate sa fie instabile, tocmai pentru a fi extrem de manevrabile.

Realizarea portantei am studiat-o acum niste multi ani la aeroclubul roman, astfel ca nu sunt "strain" de fenomen, doar ca aminitirile sunt putin estompate de trecerea timpului. 20 - 22 de ani, cred ca e o perioada de timp in care procesul de uitare e firesc.

Explicatia ta, @dan_mitea "Eu as spune ca un model mai mare este mai "zburabil". De fapt la dimensiuni mici profilul aripii isi cam pierde din importanta. Cu cat dimensiunile devin mai mici cu atat aripa se apropie de comportamentul unei placi. Adevarata valoare a unui profil elaborat se vede, doar, la dimensiuni mari." este mai ... digerabila. Mai ramane sa investighez cam care ar fi cauzele, desi ... parca le intrezaresc cumva.

Multumesc!

[MLGore]

Nu confunda turbulentele din masa de aer cu curgerea turbulenta, ca nu au legatura una cu alta. Astfel, curgerea unui fluid se numeşte laminară dacă liniile de curent sunt paralele între ele. Aşa cum spune şi numele, curgerea laminară este una în care fluidul curge în straturi paralele între ele, astfel încât particulele de fluid aflate într-un strat nu trec în alte straturi. În cazul unei curgeri laminare un filament de curent apare ca o singură linie, iar dacă filamentul este colorat cu ajutorul unui fluid trasor cu altă culoare decât restul fluidului, nu se va observa nici un fel de dispersare a fluidului trasor în fluidul de bază (cu excepţia unei uşoare dispersii datorate mişcării moleculare). Pe de altă parte, dacă filamentul de fluid trasor se va dispersa rapid în fluidul de bază, spărgându-se în turbioane cu dimensiuni aleatoare curgerea se numeşte turbulentă. Comportarea fluidului în curgere turbulentă se datorează superpoziţiei unor mici fluctuaţii de viteză peste viteza medie de curgere, dând naştere vârtejurilor. Amestecarea particulelor de fluid provenite din straturi de fluid diferite dau naştere la dispersarea rapidă a particulelor de fluid trasor, conducând la formarea turbioanelor.
Răspunsul la întrebarea “Când o curgere este laminară sau turbulentă?” depinde de proprietăţile particulare ale curgerii respective. În cazul curgerii printr-un tub cu secţiunea circulară cu raza R natura curgerii (laminară sau turbulentă) este determinată de valoarea unei mărimi adimensionale numită numărul lui Reynolds, care a studiat experimental tranziţia de la curgerea laminară la cea turbulentă: Re= 2*R*vm/v unde v = η/ρ este coeficientul de vâscozitate cinematică a fluidului, η fiind coeficientul de vâscozitate dinamică, iar ρ densitatea. vm reprezintă viteza medie de curgere a fluidului prin tub (viteza cu care ar curge fluidul prin tub dacă ea ar fi acceaşi în toate punctele secţiunii transversale a tubului).
S-a constat experimental că, în general, în cazul lichidelor dacă Re<2000 curgerea este laminară, iar dacă Re>3000 ea este turbulentă. În domeniul 2000<Re <3000 curgerea este instabilă, putând trece de la un regim la altul.
In cazul profilelor, Re depinde de produsul dintre viteza aerului si lungimea profilului. Fiecare profil prezinta un Re critic. Daca profilul evolueaza la Re<Re critic se numeste ca avem regim subcritic, daca Re>Recritic, avem regim supracritic. Regimul subcritic e intalnit numai la aeromodele, la avioanele mari avem numai regimuri supracritice.(din cauza vitezei si a dimensiunilor mari).
De ce am scris toate aste? Simplu: la regim subcritic, coeficientul de portanta al profilului scade brusc, iar cel de rezistenta la inaintare creste, deci finetea de zbor scade drastic.
Sper ca te-am lamurit acum.

[PaunFD]

Oarecum, da m-ai lamurit. Nu confundam turbulentele atmosferice cu curgerea turbulenta. Practic, se poate vedea curgere laminara si curgere turbulenta la ... fumul unei tigari in casa, care in prima faza curge frumos in sus, cu linii paralele, intocmai cum spui tu, iar ulterior aceste "linii" paralele se "sparg" si dau nastere acestor vartejuri de care spui tu.

In logica mea, lucrurile stau cam in felul urmator: daca in casa, in mediu "controlat" fumul unei tigari nu curge laminar prea mult, iar viteza cu care curge fumul tigarii respective spre ... tavan nu este nici pe departe comparabila cu viteza cu care zboara un aeromodel, concluzia era/inca este ca ... pe langa profilul unei aripi in zbor nu vom avea niciodata o curgere laminara. Chiar acum "studiez" fumul unei tigari si observ cu ochiul liber ca ... curgerea laminara se termina la nici 10 cm de ... tigare. Apropo de profile, acuma am observat ca daca apropii tigarea de ... usa sifonierului, curgerea laminara a fumului se lungeste la cca 20 - 30 cm, dar dincolo de aceasta distanta ... iarasi apar vartejuri/turbioane.

Ce nu stiam era asta: "In cazul profilelor, Re depinde de produsul dintre viteza aerului si lungimea profilului. Fiecare profil prezinta un Re critic. Daca profilul evolueaza la Re<Re critic se numeste ca avem regim subcritic, daca Re>Recritic, avem regim supracritic. Regimul subcritic e intalnit numai la aeromodele, la avioanele mari avem numai regimuri supracritice.(din cauza vitezei si a dimensiunilor mari)."
Asta: "In cazul profilelor, Re depinde de produsul dintre viteza aerului si lungimea profilului. Fiecare profil prezinta un Re critic. Daca profilul evolueaza la Re<Re critic se numeste ca avem regim subcritic, daca Re>Recritic, avem regim supracritic. Regimul subcritic e intalnit numai la aeromodele, la avioanele mari avem numai regimuri supracritice.(din cauza vitezei si a dimensiunilor mari)." vine sa ma lamureasca oarecum. Practic, intareste spusele lui @Dan_Mitea, care afirma ca profilul, la dimensiuni mici se comporta ca o placa si practic nu mai conteaza forma profilului aripii.

[MLGore]

Ceea ce ai observat cu fumul de tigare nu are nicio legatura cu mecanica fluidelor, cel mult cu capitolur de "Jeturi inecate"din aceasta. "Curgerea"fumului de tigara nu e turbulenta si are legatura cu termodinamica mai mult; ce vezi tu sunt curenti de convectie aparuti din cauza diferentelor de temperatura si densitate a doua fluide diferite.

Aceasta postare a fost editata de MLGore: 22 December 2010 - 03:53 PM

[CiprianGL]

Ce inseamna aterizare deadstick?

[Zen]

A deadstick landing, also called a dead-stick landing or forced landing, occurs when an aircraft loses all of its propulsive power and is forced to land. The term is often misunderstood, as the flight controls in the majority of aircraft are either fully or partially functional, even with no engine power. Instead, the term refers to the wooden propeller (the "stick") being stopped in an engine-out setting.

http://en.wikipedia....adstick_landing

[CiprianGL]

Multam`Si inca una.
Am un plan(plan de facut avioane dupa)si cateva coli de balsa.Cum fac sa obtin un ``sablon``dupa care sa dau contur pe placile de balsa?Tai din plan?

[PaunFD]

Din ciclul titlului topicului, mai vin eu cu una ... Nu mai tin minte unde am vazut un tabelas in care se "desenau" echivalentele intre elicile cu 2 pale, cele cu 3 pale si cele cu 4 pale, pentru electric. Adica, ceva gen o elice 8040 cu 3 pale este echivalenta cu o elice de 1050 ... sau ceva p-acolo!

In aceasta idee, ma puteti ajuta si pe mine cu echivalentul in 2 pale a unei elici de 5030? Multumesc anticipat!

[AG-74-HESS]

pilo, la Jan 16 2011, 04:34 PM, a spus:

Multam`Si inca una.
Am un plan(plan de facut avioane dupa)si cateva coli de balsa.Cum fac sa obtin un ``sablon``dupa care sa dau contur pe placile de balsa?Tai din plan?

In nici un caz nu decupa planul original; iti va mai trebui. Fa una sau doua copii tot pe hartie din care poti decupa si lipi cu aracet pe un carton care-l gasesti la librarie. Asa faci sabloanele din carton dupa care poti trasa pe balsa.
Nu e indicat sa faci pe coala si sa lipesti pe balsa iar apoi sa traforezi dupa contur.

Aceasta postare a fost editata de AG-74-HESS: 06 February 2011 - 10:25 PM

[renatoa]

PaunFD, la Feb 6 2011, 10:08 PM, a spus:

Din ciclul titlului topicului, mai vin eu cu una ... Nu mai tin minte unde am vazut un tabelas in care se "desenau" echivalentele intre elicile cu 2 pale, cele cu 3 pale si cele cu 4 pale, pentru electric. Adica, ceva gen o elice 8040 cu 3 pale este echivalenta cu o elice de 1050 ... sau ceva p-acolo!

In aceasta idee, ma puteti ajuta si pe mine cu echivalentul in 2 pale a unei elici de 5030? Multumesc anticipat!

Empiric, dar cu precizie suficienta, diferenta este 1, ori la diametru ori la pas.
Adica 5x3 cu 3 pale ar fi echivalent in 2 pale ori cu 6x3 (tractiune mai mare), ori 5x4 (viteza mai mare).

Aceasta postare a fost editata de renatoa: 06 February 2011 - 10:26 PM

[PaunFD]

Pai si ... ramane la latitudinea mea?! Adica eu aleg ce sa fie, tractiune mai mare sau viteza mai mare???
Sau probabil ca in functie de turatia motorului, la turatie mica am tractiune mai mare si la turatie mare am ... viteza mai mare??? (in mintea mea, asa ar fi logic)

[renatoa]

Evident ca tu alegi, in functie de stilul avionului, cine sa aleaga in locul tau ?
Ca sa fiu mai clar, este exact la fel ca si cum ai avea la masina o singura treapta !
Ce ai alege, sa pleci de pe loc intr-a doua si sa stai pe ea tot timpul, sau intr-a treia ?
Evident ca intr-a doua pleci mai usor, tragi mai bine, dar nu te duci, nu poti tura motorul la infinit.
Invers, intr-a treia, pleci mai greu, daca pleci, nu stiu daca ai masina sa stii ce inseamna sa pleci de pe loc intr-a treia :rolleyes:, dar si cand ai prins viteza... alta e limita. Dar si cari mai putin sarcina.

[comnean]

Dar si cari mai putin sarcina.????
Adica cum se "imputineaza "sarcina cand pleci intr-a treia?
Explica!

[renatoa]

Adica dumneata tragi aceasi remorca la fel de vioi si intr-a doua si intr-a treia ?

[SILVIU66]

Renatoa nu a specificat ca se trag remorci diferite,ci doar ca tragi aceeasi remorca,deci aceeasi sarcina.( in discutie este vorba despre acelasi avion ,cu elici diferite)
Plecatul de pe loc in diferite viteze tine de cuplu(si la masini si la avioane),dar vorbim de aceeasi sarcina iar.

[comnean]

Ahaaaaaaaaa!
sa inteleg ca doar cuplul la roata se modifica functie de treapta cutiei de viteze. Dupa aceea te folosesti un pic de inertie.
Sau mai pe intelesul meu: odata cu avansarea treptelor cutiei de viteze, de la prima la ultima, creste turatia la arborele de iesire , la aceeasi turatie data a motorului, si scade cuplul si vicea vercea. N-o fi chiar raportul, in treptele superioare (la unele a cincea, la altele a cincea si a sasea) supraunitar?
Ce bine!

[Zen]

Puterea furnizata de motor la roata este constanta(la o anumita apasare a acceleratiei si o anumita turatie a motorului) indiferent de treapta de viteza.
Cum puterea = cuplul * turatia = constant, rezulta concluziile deja trase mai sus.
La 150km/h, turatia rotii de 50cm diametru este aprox. 1600rpm, deci inca sub turatia motorului.

[PaunFD]

Sunt intr-o ceata totala:
1. elicea cu 3 pale de tip 5030, nu stiu cum s-o montez pe ... propsaver, pentru ca nu se prinde calumea cu elasticul, ca aia cu 2 pale;
2. am inteles ca elicea cu 3 pale 5030 este echivalentul fie al unei elici 6030, care-mi confera tractiune mai mare (am verificat cu elicea in 2 pale 6030) , fie cu o elice 5040.

Intrebarile tampite vin acuma:
1. cum montez o elice cu 3 pale pe un propsaver;
2. in ce conditii elicea cu 3 pale 5030 devine echivalentul elicii cu 2 pale dar 5040 si ... in ce conditii devine echivalentul elicii 6030?! Eu banuiesc ca este in functie de turatia motorului si ... probabil viteza fata de aer a acestuia.
Corectati-ma daca gresesc: in prima faza, elicea 3 pale 5030 se va comporta ca o elice 6030 si-mi va oferi tractiune mare, insa pe masura ce aeromodelul prinde viteza, motorul se va roti mai usor, astfel incat acesta va putea urca mai usor in ture si ... va imprima aeromodelului viteza mai mare!!! Am inteles bine?!

[comnean]

Puterea furnizata de motor la roata este constanta(la o anumita apasare a acceleratiei si o anumita turatie a motorului) indiferent de treapta de viteza. NUMAI DACA INTRE MOTOR SI CUTIA DE VITEZE EXISTA CUPLAJ RIGID CEEA CE NU GASESTI PE AUTO.

La 150km/h, turatia rotii de 50cm diametru este aprox. 1600rpm, deci inca sub turatia motorului. NU IN CAZUL ROTII LA AUTO UNDE AI FRECARE CU ALUNECARE.
APAI SI CALCULUL ESTE VARZA:
La o rotatie a rotii de .5m roata parcurge exact pi metri. Daca te-ai da constant cu 150000m pe ora inseamna ca rotita ar face cam 4.7E4 ture intr-o ora si cam 796RPM ceea ce este complet fals in realitate pentru ca esti cam la limita unui relanti.
Pai cum facuram?
Ia sa vedem cum ar fi intr-a cincea la un raport de 1/0.93 si o turatie de 4500 RPM ar rezulta cam 4839RPM la roata. La aceeasi roata ne-ar da cam 15Km/min si cam 900Km/ora, deci cam cat un avion de linie. Asa sa fie?
Hai sa revenim la avioane ca i-am zapacit destul pe restul.

Aceasta postare a fost editata de comnean: 08 February 2011 - 12:15 AM

[bitex]

comnean, la Feb 8 2011, 12:11 AM, a spus:

APAI SI CALCULUL ESTE VARZA:

Ai dreptate. Poti sa o iei de la capat.

"NUMAI DACA INTRE MOTOR SI CUTIA DE VITEZE EXISTA CUPLAJ RIGID CEEA CE NU GASESTI PE AUTO" Intre cutie si motor este doar ambreiajul care atunci cand nu-i actionat poti sa-l consideri rigid, arculetele alea din discuri preiau doar socurile, nu intervin in calcule de genul asta. Asta daca nu conduci cu piciorul pe pedala si o tii apasata cam jumatate, tot drumul. Chiar daca ar fi ambreiaj pe alte principii, tot este "blocat" in timpul functionarii, adica nu aluneca... Nu e departe nici termenul de "cuplaj rigid". Din punct de vedere al raportului de transmitere considera-l 1.

"NU IN CAZUL ROTII LA AUTO UNDE AI FRECARE CU ALUNECARE."
Faci o confuzie. Notiunea de "frecare CU alunecare" se refera la tipul miscarii relative a corpurilor si la frecarea dintre ele. Ai frecare cu alunecare la sanie nu la roata. Aia de la roata este CU ROSTOGOLIRE. Am subliniat "CU", deoarece apare uneori in loc de "DE". Poate ai vrut sa spui ca pneul se deformeaza pe asfalt, nu se comporta ca un rigid, si se pierde ceva din circumferinta rotii prin deformare. Deformarea pneului in discutia de fata este inclusa in diametrul dat in problema, nu are nici o logica sa spui ca roata suspendata are diametrul de 0.5m dar in realitate axul rotii este mai aproape de sol ca se deformeaza pneul. 0,5m este diametrul de rulare si cam atat. Daca se deformeaza calculezi cu diametrul egal cu 2x distanta de la sol la arbore da rnu te intereseaza cat are roata in aer.
Efectul "alunecarii" pneului este nesemnificativ, mult mai mic decat influenta variatiei de diametru datorita presiunii din pneu. Ca daca intr-adevar aluneca, atunci roata patineaza si nu despre asta vorbim. Sper ca te referi la acea alunecare pe care o intalnim la transmisiile cu curele. La pneuri nu se cumuleaza in functionare.

Ai corectat greseala cu circumferinta = pi x D, e OK.

Raportul exprimat in turatii, este turatia de intrare pe cea de iesire si este un numar. Daca zicem cum spui tu, 1/0.93=1.07. Adica N_intrare/N_iesire =1.075 si inseamna invers, ca N_iesire = N_intrare/1.075, adica 4185 rpm adica vreo 394 km/h. Nu e diferenta mare, dar nici imposibil de realizat. Acum te-as provoca eu la o cautare pe google, sa-mi arati raport total de aproape 1 in ultima treapta la autoturisme, adica intre turatia motorului si turatia rotii, asa cum ai pus tu. Ca majoritatea autoturismelor au un reductor in cutia diferentialului sau oricum, inaintea lui. Important e ca el exista si ca trebuie luat in calcule. Ca daca nu ar fi acel reductor si motorul ar duce, asa ai obtine, 400 km la ora. Parerea mea.
Din ce stiu eu raportul total in ultima treapta este undeva pe la 3,...- 4,... Adica cu 4000 rpm putin probabil sa depasesti 150 km/h, e cu depinde...
Parearea mea...

Aceasta postare a fost editata de bitex: 08 February 2011 - 03:20 AM

[comnean]

"NUMAI DACA INTRE MOTOR SI CUTIA DE VITEZE EXISTA CUPLAJ RIGID CEEA CE NU GASESTI PE AUTO" Intre cutie si motor este doar ambreiajul care atunci cand nu-i actionat poti sa-l consideri rigid, arculetele alea din discuri preiau doar socurile, nu intervin in calcule de genul asta. Asta daca nu conduci cu piciorul pe pedala si o tii apasata cam jumatate, tot drumul. Chiar daca ar fi ambreiaj pe alte principii, tot este "blocat" in timpul functionarii, adica nu aluneca... Nu e departe nici termenul de "cuplaj rigid". Din punct de vedere al raportului de transmitere considera-l 1.
Da si nu. Atunci cand gradientul cuplului rezistent este mare apare si alunecarea. Putem considera ca este transmisie cu cuplaj rigid in conditiile in care nu apar variatii importante de cuplu.
In cazul rotii nu este vorba de rostogolire pura iar nici roata nu este rigida. Calculul asa cum am mentionat este facut in ipoteza propusa de Zen adica roata un fel de solid rigid, si miscarea de rostogolire pura. Ca nu am fost atent la dimensiunea rotii este vina mea si mi-o asum.
Dinamica rotii este in schimb putin mai complicata iar miscarea presupune rostogolire cu frecare/alunecare.  Wheel_Dynamics_1_.pdf (451.89K)
Number of downloads: 265
Ca turatie de iesire la arborele de transmisie, in conditiile raportului de transmisie 1:1 intre motor si cutie este n/I total unde I total este produsul dintre raportul treptei si raportul diferentialului.
De exemplu la Cielo rapoartele sunt 3,54/2,158/1,47/1,129/0.886 si un raport in diferential de 3,722 pentru una dintre cutii.
In treapta a cincea raportul total ar veni 0.886*3,722 =3.29.
La o turatie de 4000RPM la motor ar veni o turatie la roata cam de : 4000/3.29=1215RPM
La o roata de 14' circumferinta este de 14*25.4*3.14/1000 =1,11 m
Deci theoretic viteza ar fi cam 1215*1,11*60/1000 = aprox 81km/h
Sunt cutii care au rportul final si sub 2, dar cred ca exemplul de mai sus este concludent.
Parerea mea.

[bitex]

comnean, la Feb 8 2011, 10:18 AM, a spus:

Da si nu. Atunci cand gradientul cuplului rezistent este mare apare si alunecarea. Putem considera ca este transmisie cu cuplaj rigid in conditiile in care nu apar variatii importante de cuplu.

Si cand apar variatiile mari de cuplu? Calculele le faci pentru turatii aproximativ constante, la un regim normal de functionare. Vrei sa spui ca un ambreiaj bine reglat patineaza cand variaza cuplul rezistent? Baga in treapta I, urca orice panta pana nu mai poti si vezi ce patineaza. Ambreiajul sau rotile? Daca e ambreiajul, schimba-l, ala a devenit cuplaj de siguranta nu ambreiaj. Sau franeaza brusc. Patineaza ambreiajul?

comnean, la Feb 8 2011, 10:18 AM, a spus:

In cazul rotii nu este vorba de rostogolire pura iar nici roata nu este rigida.

Asta cred ca stie toata lumea. Deformarea pneului se face mai mult in lateral nu in lungul cercului. La rulare din cauza elasticitatii pneului anvelopa ramane putin in urma jentii, dar asta o face semnificativ o singura data, la inceput. Ce e pe parcurs este nesemnificativ. Asta am zis si eumai devreme, asa scrie si la ei in documentul recomandat: "In normal driving situations the longitudinal slip is very small and the wheel is close to the rolling condition" Toate calculele se fac in ipoteze ideale. Dupa formulele din documentul ala, calculeaza-mi daca ai amabilitatea, cat este acea "alunecare". Stiu la ce te referi, ca ea apare mult mai evident la transmisia cu curea, dar aici este alta situatie, anvelopa nu se roteste pe janta si deformatiile la contactul cu solul nu se iau in nici un calcul legat de distanta parcursa. Adica fa un calcul sa vedem roata de 0,5m cam cat inainteaza, fata de cazul ideal, cand o facea cam 1,7278 m. Cat este real, daca iei in calcul si acea alunecare?

comnean, la Feb 8 2011, 10:18 AM, a spus:

Ca turatie de iesire la arborele de transmisie, in conditiile raportului de transmisie 1:1 intre motor si cutie este n/I total unde I total este produsul dintre raportul treptei si raportul diferentialului.

Asta am scris si eu. Din moment ce vorbeam de turatia motorului si rotii, normal ca amandoi ne refeream la raportul total. Ai dreptate ca sunt si rapoarte de 2, dar media e asa cum ziceam mai devreme, 3-4 ca ordin de marime, asa cum ai gasit si la Cielo.

As reveni la citatul cu "APAI SI CALCULUL ESTE VARZA:"

comnean, la Feb 8 2011, 10:18 AM, a spus:

La o roata de 14' circumferinta este de 14*25.4*3.14/1000 =1,11 m
Deci theoretic viteza ar fi cam 1215*1,11*60/1000 = aprox 81km/h

Teoretic asa este, dar e o problema la mijloc. N-as merge pana acolo cu cazurile ideale... Doar in filme am vazut masini mergand pe janta fara anvelopa. Pune la Cielo ala si o anvelopa (sa zicem doar teoretic un 185/60 daca o incapea sub "carapace") si o sa vezi ca la o turatie a motorului de 4000, daca ajunge cu 1215 rpm la roata, masina merge spre 130 km/h aproape lejer.

Nu te lua dupa ce scriu, nu te contrazic din rautate. Mai glumesc si eu...

Aceasta postare a fost editata de bitex: 08 February 2011 - 11:41 AM

[PaunFD]

Boieri dumneavoastra, lasati masinile si rapoartele din cutie si alte ... pi-uri, ca la masini ma cunsosc destul de bine. La electromotoare si elici nu prea ma cunosc eu ... La masini e cumva simplu, ai roata care are o dimensiune standard, rapoartele de demultiplicare din cutie, cuplul motor care-i standard la o anumita turatie, etc., la elice ... insa, e vorba de pasul acesteia si de dimensiune, dar si de numarul de pale!

Pe de alta parte, tot nu stiu cum Dumnezeu se monteaza o elice cu 3 pale pe un propsaver si de asemenea, tot nu ma prind care-i duda intre o elice cu 3 pale 5030 si una cu 2 pale 5040 sau 6030. Nu vreau formule matematico-fizico-chimico-nuclear-stiintifico-fantastice, vreau doar o explicatie cat mai anti-prost posibil si mai usor de digerat de un singur neuron functional, ocupat intre altele si cu functiile somatice ale organismului ...

Explicam intr-un post mai sus, cam ce-am inteles eu din "comparatia" sau analogia intre elicea cu 3 pale si cea cu 2 pale ...

[renatoa]

Inspirat titlu are topicul, nu ? :rolleyes:

[bitex]

Eu puneam titlul topicului cam asa: "intrebari tampite cu raspunsuri la obiect... "

PS. Ar fi greu de dat 3 gauri la 120 grade in loc de 2 la 180? Zic si eu...

Aceasta postare a fost editata de bitex: 08 February 2011 - 11:57 AM

[renatoa]

Revenind la durerea ta...
Eu as merge pe 6*3. Explicatia mea: se pastreaza pasul, deci si Vpitch neschimbata, ceeace e bine, nu iti schimba caracteristicile de zbor (prea mult).
Volumul de aer care insa e "pompat" de elice trebuie sa ramana constant, asa ca, deoarece dispare o pala, trebuie marit diametru elicii.
Un calcul exact cat de mult sa maresti diametrul nu are rost, ca oricum nu ai acces la prea multe elici, 6" sau 7" cel mult, 7x3 este mai greu de gasit, si nici nu ne-ai spus cum stai cu spatiul care il ai la dispozitie. Deci 6x3 ramane.

Aceasta postare a fost editata de renatoa: 08 February 2011 - 11:55 AM

[comnean]

Mai precis la un 185/60/14 ai diametrul 577,6mm/circumferinta 1814,6mm si la turatia de mai sus cam 132 km/h daca roata se rostogoleste ideal si cascaraveta nu intimpina nici o rezistenta la inaintare.
S-ar putea sa gresesc.

[PaunFD]

Eu vroiam sa pun elicea cu 3 pale 5030 si vroiam sa stiu la ce sa ma astept din partea ei ... dpdv performante. Asa, am pus o elice 6030 si in afara cuplului oarecum insemnat, puterea pe care mi-o asigura combinatia motor+esc+elice 6030 asigura aeromodelului un volum de aer suficient incat sa-l urce la verticala.
Am si 2 buc elici 5040 (de bogdaproste, pentru ca si-a facut un coleg aeromodelist mila de prostia/necunoasterea in care ma zbat), insa acestea nu par a avea suficienta forta sa-mi propulsese vertical modelul (nu ca mi-as dori neaparat asta ... insa incepator fiind, cred ca am nevoie de tractiune supraunitara, macar sa ... ridic modelul la verticala, daca de altceva nu sunt instare).

Ma gandeam daca ar avea rost sa pun elicea cu pale 5030, in speranta ca aceasta sa mai atenueze din miscarea de rotatie pe care o imprima modelului (cuplu, caci am inteles ca asa se spune) si mai ales, daca ar avea rost sa ma chinui sa caut o solutie sa montez elicea pe propsaver. Ar mai fi un avantaj, anume ca fiind in 3 pale, dispuse la 120 de grade, nu ... mai musca din pamint, cand as ateriza modelul ...

[ilie F1A]

Ceva impresii?

[PaunFD]

Pai elicea cu 3 pale 5030 n-am reusit s-o prind pe propsaver, asa ca am folosit elicea 6030 GWS. Impresii?! Pai motorul 2211-2300KV cu elicea asta realizeaza suficienta tractiune, alimentat de un lipo 2s, astfel incat sa propulsese modelul vertical, acesta stand pe loc initial, iar miscarea de cuplu nu mi s-a parut sa fie atat de mare, astfel ca ... mi se pare a fi o combinatie perfecta. De asemenea, elicea 6030 accelereaza modelul foarte repede, facandu-l sa raspunda mai promt la o asemenea nevoie.

Probabil ca elicea 5040 cu 2 pale, va propulsa modelul extrem de rapid, insa momentan nu sunt in stare sa fac astfel de teste, neavand indemanarea necesara.