[Prognosis]

Urez tuturor vizitatorilor sitului www.trenulete.info, Sarbatori fericite! si un an nou, mai bun! Prosperitate si bunastare, sanatate ! La multi ani ! si trenulit fericit!

Filmarea de Craciun 2010
http://trenulete.inf...e-craciun-2010/

http://www.youtube.com/watch?v=70igeob2Uig...player_embedded

[Prognosis]

BR 64 Gutzold pe diorama lui Prognosis

http://trenulete.info/br-64-gutzold-pe-dio...-lui-prognosis/

O mica filmare si cateva noi poze cu Diorama lui Prognosis in anul de gratie 2011, an pe care il dorim cu totii mai bun.

A fost 2010 un an destul de prost pentru modelism, cel putin la mine, dar m-am bucurat nespus cand am vazut ca promovarea modelismului feroviar in Romania a mai facut cativa pasi! Imi doresc din toata inima ca in acest an sa pun bazele clubului de modelism feroviar Ialomita si sa mut diorama intr-un spatiu expozitional. Am promisiuni! De la politicieni fireste!

http://www.youtube.c...h?v=8ABPa5jZBeI

[Prognosis]

Ruta Constanta Trams la download freeware

http://trenulete.info/wp-content/uploads/2011/01/Site-Ruta-Constanta.jpg

Aceasta ruta este freeware, dar poate fi oferită doar de mine catre site-urile selectate de pe Internet pentru difuzare. Ruta contine fisiere cu texturi, cladiri si vehicule a caror copiere a fost permisa din rute freeware de pe internet, baza fiind ruta de tramvaie Stadtbahn U79. Fiecare tip de vânzare şi de transfer (Ebay, Download, partajarea de fişiere, etc) este strict interzisă. Nu este permis să se ofere patch-uri, care să modifice în nici un fel ruta, linia de cale sau aspectul general fara consultarea si acodul meu.

Toate detalii de instalare, materialul rulant si accesoriile necesare se pot dowloada GRATUIT
http://trenulete.inf...-la-download-2/

[Prognosis]

Casuta Sybille de la Auhagen Montajul kitului cu codul 12 223

http://trenulete.inf...-de-la-auhagen/

Un kit foarte usor de realizat, facut bine de Auhagen, fara bavuri, cu piesele executate corect, mai putin la streasina, unde acoperisul nu prezinta muchia corecta pentru lipirea corespunzatoare a acestora.

Se incepe cu executarea mastii de iluminare interioara. Aceasta este din hartie cu baza neagra, pentru ca lumina sa nu razbata prin peretii casutei. Dupa decupare, se lipesc muchiile de imbinare cu adeziv. Eu am folosit prenadez pentru ca lipeste hartia relativ repede dar ofera timp suficient pentru miscarea ei daca nu s-a potrivit bine. Aracetul nu este indicat pentru ca umezeala deformeaza matrita din hartie. Se incepe cu ea pentru a se da timp sa se usuce adezivul…

Urmeaza montarea bazei. Dupa decuparea corecta a pieselor, se debavureaza punctele de turnare si se indreapta muchiile unde este cazul, cu o unealta facuta din baza forex, pe care am lipit smirghel, mai fin pe o parte si mai aspru pe cealalta parte. Este o scula foarte utola in modelism. Mi-am facut mai multe modele de diverse marimi si granulatii.

Se monteaza apoi piesele bazei pe temelie, avand grija sa imbinam corect muchiile si sa fie trase la pozitia corecta. Recomand presarea suportului si montarea lui pe o baza perfect dreapta. Eu folosec un geam de la o vitrina, geam cu muchiile slefuite, ca sa nu ma accidentez prin taiere in sticla. Carligul din imagine, este un desfunzator special facut din coarda de chitara, pentru desfundarea tevii foarte subtiri de la sticla de adeziv Revell.

Urmeaza montarea geamurilor. Kitul are in dotare o folie de acetofan. Metoda mai usoara si care scuteste modelistul de problema manjirii acetofanului transparent cu adeziv, fapt foarte suparator ca aspect final, este urmatoarea. Se decupeaza toate reperele (ramele de geamuri) si dupa debavurare, se da usor cu adeziv, in punctulete subtiri, de-a lungul ramelor si se lipesc imediat pe foaia de acetofan, presand usor pe rama, si lasand loc intre piese pentru trecerea fara probleme a foarfecelor cu care decupam fiecare fereastra dupa circa 5 minute de uscare…

Urmeaza montarea ramelor, fiecare unde are locul, in peretii casutei. Avem grija sa punem foarte putin adeziv pe partea interioara de lipire a ramei si sa presam in spatele ei. De asemeni, dupa lipirea fiecarei rame, se intoarce peretele cu fata si se potriveste corect in gaura din perete, pentru ca de cele mai multe ori, aceste gauri sunt mai mari decat ramele, si din neatentie putem lasa o rama necentrata in gaura peretelui. La final presam pe dosul peretelui toate geamurile deodata folosind o suprafata dura, un lemn e de preferat, pentru lipirea uniforma a tuturor ramelor.

Se monteaza apoi partea de mansarda pe bucata de acoperis aferent, neuitant inainte de acoperire, sa punem si mastile de perdele la geamuri…

Se incepe montarea peretilor urmarind schema de instruire din cutia kitului. Avem grija cu dozajul adezivului, care nu trebuie pus in exces, si care trebuie sters imediat, cu degetul, nu cu o carpa care ar putea lasa mustati nedorite din scame. Se urareste lipirea la vinclu. Primul perete este foarte important, deoarece, dupa el, vin toate celelalte. Important este sa mergem intr-un singur sens, perete dupa perete, astfel incat la final, in caz de nepotrivire, sa avem de reparat doar o singura muchie. Daca se merge de la un perete in ambele sensuri, risca mai multe deformar ale muchiilor. La imbinarea dintre pereti se urmaresete potrivirea corecta a muchiilor, astfel incat sa nu ramana spatiile atat de suparatoare privitorului la aspectul final. Nu trebuie sa ne grabim, dar nici nu trebuie tergivesrat intre pereti pentru ca avem nevoie sa lipim tot in intervalul in care avezivul mai permite miscarea pieselor daca acestea nu au fost montate corect.

Urmeaza montarea balcoanelor. Principiul ramane acelasi, multa tentie, debavurarea corecta, adeziv fara excese, in punctele esentiale. Recomand ca inaintea lipirii oricarei piese, se se probeze pozitia sa si felul in care se incadreaza. Daca apucam sa dam adeziv, mai greu cu reparatia in caz de nepotrivire si in plus, adezivul in exces sau inlaturat, strica aspectul final al lucrarii…

Urmeaza introducerea mastii decorative. Se urmareste sa intre bine in toate partile, fara indoiri fortate, iar acolo unde masca sta departe de geam si decorul se vede urat, se pune cate o picatura de prenadez si se preseaza usor.

Urmeaza montarea streasinilor, a tubulaturii de scurgere (burlane) a cosurilor, jardinierelor, balustrade si scari, toate accesoriile exterioare. La acest kit, pentru fixarea antenei, am dat gaura in acoperis intrucat fabricantul a uitat sa faca lucrul acesta… La final, dupa intarirea constructiei, urmeaza decorarea cu iarba, iedera si plantarea florilor in jardiniere.

Pe diorama sau in vitrina, casuta poate fi dotata cu iluminat interior. Aspectul final conteaza foarte mult daca avem grija sa curatam cu smirghel fin excesul de adeziv. Dupa cum vedeti, casuta este foarte frumoasa si cocheta. Aspectul ei se poate imbunatati daca montam in mansarda, pe terasa sau in balcon diverse accesorii, mese, scaune, umrelute, personaje.

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Cladiri/H-Sybille/th_H-Sybille-17.jpg

[Prognosis]

@lok Probabil ca am nimerit una mai veche....

Casuta Michaela de la Auhagen Montajul kitului cu codul 11 387

http://trenulete.inf...-de-la-auhagen/

Acest kit de la Auhagen este casuta mea preferata de pe diorama. Este lucrat chiar ceva mai ingrijit decat Sybille, dar are si el neajunsurile sale. Matriele sunt ceva mai bune decat cea de laSybille, nu sunt asa multe de debavurat. Probleme apar la montarea gardului, care nu se potriveste cu platforma betonata si trebuie intervenit in ajustarea pieselor de beton. Nici desenul explicativ nu este edificator in cazul gardului. Trebuie sa studiezi atent poza de pe cutie si sa intuiesti cam cum vine. In fapt, matrita gardului este singura la care trebuie sa intervii masiv pentru inlaturarea marginilor hidoase si a bavurilor dintre piesele matritei, usor dezaxate, de unde si inconvenientele.

O alta problema este creata de micuta mansarda, unde indoiturile nu ies la unghiul potrivit in ambele capete si este nevoie de ajustarea prin slefuire. Un alt aspect neplacut si ciudat il dau cele doua piese de placare caramizi, care se plaseaza pe interiorul intrandului de la usa principala, ziduri care sunt concepute prost si care nu se potrivesc la imbinari.

Inca o problema veti intampina la decorarea interioara a garajului, decupajele insemnate pentru ferestre in decorul de hartie, nu sunt pe marimea ramelor interioare a ferestrelor si trebuie taiat dupa imaginatie, astfel incat decorul sa se aseze corect pe perete.

O nota negativa o da seria cuprinzand cauciucurile din garaj si bicicleta. Acestea sunt de culoare maro deschis, impropriu cauciucurilor si in cazul meu am intervenit cu vopsea peste rotile, saua si ghidonul bicicletei, vopsit cat sunt inca nedecupate de pe ramura turnata. La fel am procedat si in cazul cauciucurilor auto…

Copacelul din dotare, turnat in doua dimensiuni, adica plat, necesita interventia umana prin rasucirea crengilor in 3D astfel inacat acesta sa capete o forma naturala inainte de baia de frunze… care ai da viata.

Placa verde cu peretele frontal, de la intrarea principala, are si ea probleme, fiind foarte stramba din turnare, fapt care se rezolva prin ajustarea la mana, prin presiune, si apoi prin lipirea rapida si presarea pana cand se intareste.

Inca o problema veti intalni la montarea ramei aracului de vegetatie din laterala casei, care este mai scurt decat distanta dintre gard si casuta, (chestie interesanta la nemti, care sunt atat de precisi in masuratorile lor, fapt care ma duce cu gandul la lucrarile romanesti, care nu se potrivesc de la mama lor)…dar care se rezolva prin adaugarea unui stalp decupat din ramura matritei de gard betonat, si pe care il interpuneti intre araci si stalpul din dreapta gardului. Tot la aceasta parte a kitului, veti observa ca piesele se se pun ca teu al aracului, deasupra, nu stau la pozitie decat cu minutioase potriviri din penseta. Aplicarea vegetatiei trebuie facuta ceva mai tarziu, dupa ce astia se lipesc definitiv pe rama aracului.

La final, iese o lucrare placuta, rezultatul fiind cam de nota 7 pentru firma Auhagen. Cu cele cateva probleme ale sale, casuta Mihaela este mai placuta la montaj, nemaifiind nevoie sa se intervina prin debavurare masiva, daca se urmareste decuparea atenta a pieselor de pe ramura.

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Cladiri/H-Michaela/th_H-Michaela-1160010.jpg

[Prognosis]

Plansa nr. 20 din setul de planse de la STIPP, set din care am prezentat prima oara constructia remizei realizata inca din 2009.

Prezentate pe coala A4, diversele piese din acest set, sunt foarte usor de realizat si rezulta mult mai ieftin decat o casuta kitt din plastic. Procedeul de lucru este relativ simplu. Eu am complicat nitel lucrurile, adaugand la foaia de hartie un suport mai solid, anume cartonul prespan de 1 mm grosime, pentru a da o stabilitate marita constructiei. Se poate realiza prin doua metode. Fie pur si simplu decuparea reperelor si lipirea lor conform schitei, doar din hartie, fie printarea lor pe coala autoadeziva, decuparea peretilor din carton prespan, montarea casei si apoi lipirea autocolantului. Eu am folosit o metoda intermediara, si anume, am decupat peretii din prespan, am decupat modelul de pe hartie si dupa ansamblarea peretilor, am lipit cu prenadez modelul de hartie.

Am inceput insa cu bridele de sustinere de sub acoperis, lipite dupa cum am zis cu prenadez pe suport de carton prespan de 1 mm grosime si decupate ulterior cu caterul si rigla. La fel am procedat si cu placa acoperisului, pe care le-am lasat la uscare.

Am continuat cu realizarea peretilor pentru buncarul de carbuni, acesta fiind cam de 2 mm grosime, am folosit ca suport interior bucatele de carton ondulat de la cutii de parfum (ambalaj), carton care are grosimea adecvata si pe care am lipit modelul de hartie cu prenadez. Buncarul este reproducerea unui model de lemn.

Camera magaziei este executata conform descrierii de mai sus. Fireste, se poate decupa fereastra, asa cum am facut la remiza, pentru a se monta luminaa interioara. Eu nu am prodecat asa pentru ca vreau sa completez doar cu un stalp de iluminat exterior, de genul celor facute de mine acasa, si nu voi mai pune lumina interioara

Cladirea aceasta, prezinta un perete in spate, gros de 3mm, ca un zid de protectie si corp comun cu peretele din spatele magaziei. Am folosit ca suport interior (sub hartie), placa de forex de aceiasi grosime, bine finisata ca sa prinda prenadezul, peste care am lipit si pliat modelul de hartie dupa acelasi procedeu ca cel descris in introducere.

Platforma se sustinere a magaziei, a fost realizata tot prin lipirea modelului de hartie pe suport de prespan, pe care am montat peretii casutei si zidul din spate impreuna cu buncarul de carbuni, dupa care am adaugat acoperisul si bridele de intarire prezentate mai sus.

La fel am procedat si cu stalpul de sustinere si cu pompa de motorina, lucrate insa direct din hartie. Nu recomand folosirea aracetului, intrucat modelul din hartie absoarbe umiditatea si se onduleaza. Am lucrat doua astfel de magazii, una din hartia originala, una copiata la xerox color (laser) pe coala autoadeziva. Acest procedeu este mai simplu pentru ca inlatura folosirea prenadezului, insa necesita atentie sporita la fixare, orice niscare ulterioara nefiind permisa. prenadezul te lasa insa cateva minute sa misti hartia ajustand pozitia corecta a decorului printat.

Urmeaza ca dupa uscare si intarire, sa fac retusurile cu carioca sau creoiane colorate acolo unde imbinarea de hartie este prea evidenta, adaugarea unor lampi exterioare si a unui stalp de iluminat cu led alb-cald, decorarea cu iedera si arba sau flori, imbatranirea si murdarirea pe ici pe colo, in punctele esentiale.

Rezulta o lucrare simpla dar frumoasa, pentru modelisti nepretentiosi, asta pentru ca nu apare in relief scobitura de la imbinarea caramizilor, insa destul de placuta privitorului. O macheta simpla si usor de facut, timpul alocat fiind de de circa 2-3 ore de munca.

Setul de planuri cuprinde mai multe cladiri pe care voi incerca sa le realizez in zilele ce vor urma si pe care le voi prezenta dupa finalizare. Cine are nevoie de aceste modele ma poate contacta!

http://trenulete.info/wp-content/uploads/2011/01/Loktankstelle-00.jpg

http://trenulete.inf...le-de-la-stipp/

[Prognosis]

Am continuat aceasta lucrare realizand mai intai carbunele din buncarul de lemn. Am folosit o bucata de celuloza cu granulatie mai mare, ca sa semene cu bucatile de carbune, decupata pe marimea interioara a buncarului si vopsita cu negru mat revell.

Dupa montare, am folosit un betigas de curata urechile, muiat in diluant si cu care am intins vopsea prin zonele de atingere. Am raspandit astfel mizeria in mod artistic… pe la colturi, pe peretii din vecinatate, pe acoperis, pe coloane si pe podele.

Folosind culori apropiate am vacsuit marginile taieturilor la acoperis si la pereti, astfel incat sa dau o nuanta de vechi si murdar.

Din pacate intampin probleme cu imaginile asa ca momentan nu pun decat o singura poza aici. Restul pot fi vazute aici:
http://trenulete.inf...le-de-la-stipp/ Imi cer scuze membrilor forumului pentru trimitere.

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Cladiri/H-Loktankstelle/th_Loktankstelle-16.jpg

[Prognosis]

Cladirea Spritzenhaus de la Auhagen Stipp http://trenulete.info/cladirea-spritzenhau...-auhagen-stipp/

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Cladiri/H-Spritzenhaus/th_Spritzenhaus-07.jpg

O alta constructie din hartie, tot din setul Auhagen Stipp , este magazia Spritzenhaus (adica locul unde nemtii se duc sa sprituiasca in pauza de masa :-D …)

Folosind aceleasi metode ca la Cladirea Loktankstelle, am realizat montarea celor doua repere, magazia propriuzisa si sopronul acoperit de langa ea. Am inceput cu sopronul, ai carui pereti i-am dublat la interior cu prespan de 2mm grosime. Pentru indoirea muchiilor corect, am folosit un plastic de la trotuare de casute, pe ale carui margini drepte am indoit la vinclu hartia decorativa.

Pentru magazie, am dublat peretii cu prespan de 1 mm grosime, taiat pe masura desenului, din care am facut o cladire interioara, pe care am lipit peretii de hartie.

Montarea peretilor de carton a fost mai usoara daca am folosit ca fixare initiala, hartie autoadeziva din aceea care se foloseste la aplicarea preturilor pe diverse produse la magazine, cu care fixat pentru moment peretii unul de altul.

La interior am tapetat peretii cu coala autoadeziva crem, sa dau nuanta de perete zugravit, iar pentru podea am folosit tot coala autoadeziva gri. Am decupat intrandul usilor, pentru a le face functionale. Usile sunt facute separat astfel incat acestea sa se deschida. In loc de balama am folosit o hartie gumata lipita intre suprafata decorativa. Canturile le-am vopsit cu culoarea usii. La interior, intre cele doua straturi decorative, am introdus o fasie de carton de carti de vizita, pentru a intari suprafata usilor.

In momentul de fata, din colectia Auhagen, am deja lucrate urmatoarele cladiri.
http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Cladiri/H-Spritzenhaus/th_Spritzenhaus-10.jpg
a mai ramas Gara si biroul de miscare cu cladirile administratiei depoului, pe care intetionez sa le realizez zilele urmatoare. In final, toate aceste cladiri vor decora noua bucata de mini-diorama, care va fi conectata la Diorama lui Prognosis, parte ce va reprezenta un mic depou epoca 3-4, cu placa turnanta si alte accesorii, toate lucrate in stil home made, din hartie si forex. In paralel lucrez la placa turnanta si la automotorul Malaxa.

[Prognosis]

Cladirea Briescht de la Auhagen Stipp - corpul nr. 1
http://trenulete.inf...-auhagen-stipp/

Setul de cladiri Depou de la Auhagen continua cu combinatia Briescht, din care am lucrat azi plansa nr. 1, aferenta cladirii celei mai mari din ultimul grupaj, care reprezinta gara, biroul de miscare si magaziile de marfa si coletarie.

Plansa nr. 1, cladirea principala a statiei, fiind partea centrala, de care se leaga toate celelalte corpuri, a fost prima pe lista in mod firesc.
La aceasta cladire am decis decuparea ferestrelor si montarea lor in relief, astfel incat cladirea sa poata fi dotata si cu iluminat interior. Pentru asta trebuie decupate cu caterul ramele ferestrelor de pe plansa printata

Apoi, cele doua parti de ziduri se monteaza de proba dupa ce toate muchiile s-au indoit la cote.

Din prespan de 1 mm grosime, se taie dublurile la pereti si se decupeaza ferestrele si usile, astfel incat lumina sa poata trece din inteior. Trasarea corecta se face aliniind modelul printat cu piesa taiata din prespan si trasand cu creionul circumferinta decupaturilor astfel incat acestea sa se suprapuna perfect la montare.

Se montea dublurile la pereti avand grija sa se potriveasca bine deculajele, se lipesc cu prenadez de modelul printat si pe spate se asigura cu banda aveziva la pozitie pana se intareste lipitura. Urmeaza conturarea interioarelor decupajelor, cu pensula fina si cu o culoare cat mai apropiata de modelul printat. Eu am dat cu un maro caramiziu palid.

Urmeaza decuparea ferestrelor de rezerva si lipirea lor cat mai centrat la interiorul constructiei, fiecare la locul potrivit, astfel inacat eventuala iluminarea sa se vada prin ferestre iar modelul sa capete profunzime in dreptul acestora.

Dupa o prima proba de planeitate si fixarea ferestrelor, urmeaza micile retusuri la imbinari si confectionarea cutiei postale. Eu am mai adaugat si pervaze exterioarea la ferestre, pe care le-am vopsit cu o culoare adecvata.

Intre timp, se lipeste acoperisul de dublajul din carton prespan si se lasa la uscat.

Dupa uscare, am vopsit cu gri partea inferioara a acoperisului, in zonele unde se vede din exterior dedesubt. Dupa uscare am lipit acoperisul la pozitia corecta si am presat bine pentru ca lumina sa nu patrunda printre marginile lipiturii. Pentru siguranta, pe interior se lipeste hartie adeziva inchisa la culoare pe toata lungimea imbinarilor.

La final am confectionat din forex de 3 mm grosime si trepte la usa laterala. Urmeaza confectionarea corpului nr. 2. La final se vor monta cosurile de fum si se vor adauga vegetatia si iluminarea.
http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Cladiri/Briescht%201/th_P1220018.jpg

[Prognosis]

Cladirea Briescht de la Auhagen Stipp -2
http://trenulete.info/cladirea-briescht-de...uhagen-stipp-2/

Constructia statiei de la Auhagen a continuat azi cu realizarea cladirii nu.2 din ansamblul depoului. Conform schitei aceasta cladire este o anexa laterala a statiei principale. Continuand traditia si avand deja ceva experienta, am realizat si aceasta lucrare la fel ca si pe cele anterioare.

In cadrul acestei sectiuni am intampinat o problema de proiectare a acoperisului, care nu era conforma cu realitatea in zona imbinarii cu acoperisul cladirii centrale. Dupa cateva probe, am gasit solutia si am adaptat forma acoperisului astfel incat cele doua sa se imbine perfect.

Aici se vede forma originala a acoperisului si trasat cu creionul, liniile dupa care am efectuat taieturile potrivit modificarilor mele. Este practic o greseala de proiectare a realizatorilor kitului, pe care am rezolvat-o cu usurinta prin modificarea geometriei imbinarilor conform pozelor.

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/th_P1230008.jpg

[zolaadi]

Prognosis, la Jan 23 2011, 06:55 PM, a spus:

Cladirea Briescht de la Auhagen Stipp -2
http://trenulete.info/cladirea-briescht-de...uhagen-stipp-2/

Constructia statiei de la Auhagen a continuat azi cu realizarea cladirii nu.2 din ansamblul depoului. Conform schitei aceasta cladire este o anexa laterala a statiei principale. Continuand traditia si avand deja ceva experienta, am realizat si aceasta lucrare la fel ca si pe cele anterioare.

In cadrul acestei sectiuni am intampinat o problema de proiectare a acoperisului, care nu era conforma cu realitatea in zona imbinarii cu acoperisul cladirii centrale. Dupa cateva probe, am gasit solutia si am adaptat forma acoperisului astfel incat cele doua sa se imbine perfect.

Aici se vede forma originala a acoperisului si trasat cu creionul, liniile dupa care am efectuat taieturile potrivit modificarilor mele. Este practic o greseala de proiectare a realizatorilor kitului, pe care am rezolvat-o cu usurinta prin modificarea geometriei imbinarilor conform pozelor.

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/th_P1230008.jpg

Foarte frumos realizate!
Felicitari.

Dar as avea o intrebare: cum va impacati cu sotia? ca petreceti asa mult cu modelismul? Pe mine ma bate la cap cateodata ca o mai las singura

[Prognosis]

zolaadi, la Jan 23 2011, 07:36 PM, a spus:

Foarte frumos realizate!
Felicitari.

Dar as avea o intrebare: cum va impacati cu sotia? ca petreceti asa mult cu modelismul? Pe mine ma bate la cap cateodata ca o mai las singura

Ei, de la o varsta, chair ca intelegerea si acceptarea intre soti, devine ceva complex si bine pus la punct! Se fac concesii de ambele parti, vezi de treaba ca femeiile stiu sa ceara si sa obtina. Nimic nu e gratis prietene!

Cladirea Briescht de la Auhagen Stipp -3
http://trenulete.info/cladirea-briescht-de...uhagen-stipp-3/

Ansamblul de cladiri Statie Depou a continuat cu al 3-lea corp de cladire, o magazie cu rampa, atasat la randul sau de cladirea centrala, pe lateralul ei. Este vorba de plansa nr. 3 din aceasta grupare de planse. Nu intotdeauna explicatiile de montare sunt clare si de cele mai multe ori, interventia modelistului, cu imaginatia si talentul sau, fac lucrea mai reusita decat a fot ea proiectata…

Fiind ceva mai mica, a fost mai usor de montat, mai ales ca experienta se adauga treptat si creste viteza de operare. In general, la astfel de machete, dureaza mai mult pana se coace ideea, decat lucrarea in sine. Daca s-ar lucra direct si numai din hartie, ar fi mult mai usor, dar lucrarea nu ar mai avea rezistenta, ramanand ceva mai fragila.

Si in cazul acestei magazii, am decupat ramele usilor si ale ferestrelor pentru a se vedea in relief si pentru a introduce lumina dupa ce va fi montata pe mini-diorama pe care o pregatesc, ca un accesoriu la Diorama Blumenberg. Va fi practic un modul atasabil la ea, ceva mai mic, un restrans depou din epoca 3-4, cu cele necesare reparatiilor si gararii unor aburoase. Cu acest modul, mai mic, vreu sa pot sa ma deplasez si eu la diversele expozitii de modelism feroviar din tara.

Asadar, magazia prevede si o rampa de descarcare, in stanga imaginii, care ar fi trebuit sa fie montata numai prin indoirea hartiei printate. Eu am facut rampa mai solida, din prespan de 2,2 mm grosime, peste care am lipit decorul printat, pentru a crea o rampa mai rigida decat cea din hartie, care oricum avea defect de proiectare… si nu se imbina corect la final.

Pe sub cladire, am fixat cu bucatele de autoadeziv care sa tina apropiate corpurile, pana cand avea sa se usuce prenadezul cu care le-am imbinat. Se observa in plus o bucata frontala de prespan, care face legatura intre cele trei corpuri.

Acea bucata are menirea de a intari constructia pe dedesubt, iar pe la suprafata, se va decora cu aleee de trecere intre cele doua usi, cea de la cladire si cea de la magazie, precum si cu vegetatie. In plus am mai agaugat si trepte in relief la usile de acces.

La capatul rampei, din betisor de frigarui, am facut si un mic stalp de sustinere.Pe partea din spate, exista usa la aceasta magazie, dar nu are si rampa, fapt care ma pune in dilema. Ar trebui sa fac eu rama si pe partea din spate? Hmmm! Voi vedea la final cu apare.

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Cladiri/Briescht%203/th_P1230020.jpg

[Prognosis]

Cladirea Briescht de la Auhagen Stipp -4 final
http://trenulete.info/cladirea-briescht-de...-stipp-3-final/

Astazi am ajuns la final cu aceasta lucrare. Ultimile piese lucrate au fost sopronul de la intrarea spre rampa depozitului, magazia de lemne, si cateva maruntisuri la decor.
La final a rezultat un ansamblu de constructii de epoca 3-4, cu mai multe cladiri, ansamblu cu care voi dota modulul pe care doresc sa-l realizez in completarea Dioramei Blumenberg. Lucrarea, destul de laborioasa, s-a intins pe parcursul mai multor zile, dar a rezultat ceva mult mai realist decat plasticul din comert, cu ceva mai multa munca de modelism, fapt extrem de placut dat fiind rezultatul excelent si pretul foarte mic al lucrarii. Practic am luat modelul facut la calculator pe stic, l-am printat pe laser si l-am folosit impreuna cu cartonul prespan, cateva bete de chibrituri, hartie si alte maruntisur pe care nu le mai enumer. Rezultatul m-a satisfacut. Pentru cei interesati de planuri, pot sa ma contacteze pe mail…

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Cladiri/Briescht%204/th_P4-11.jpg

[Prognosis]

Filmare cu garnitura de vagoane clasice de la Lima
http://trenulete.info/filmare-cu-garnitura...ice-de-la-lima/

Frumoasa garnitura produsa de Lima, in rulaj pe diorama mea, dupa modificarile aduse vagoanelor in Atelierele PanArin de la Slobozia.

http://www.youtube.c...atch?v=egBVQCVZ

[Prognosis]

Vagonul 66183 Roco – lampa finala
http://trenulete.inf...o-lampa-finala/

Prima etapa, cea de montare a instalatiei de colectare a tensiuni. Lamele colectoare sunt lipite la cald pe o bucatica de comatex, montata sub vagon, in dreptul osiei, pe sasiu, astfel incat sa permita miscarea naturala a suprtului de osie/arcuri, specifica acestui tip de vagon. Dupa uscare, brida de sustinere a lamelei a fost vopsita in culoarea vagonului.
Photobucket
Firele trecute prin podeaua sasiului, au fost fixate pe acesta cu ajutorul hartiei autoadezive.
Partea a doua, confectionarea felinarului. Am ales un led de 2 mm diametru. Pentru felinar am folosit o bucata de plastic negru, gaurit si taiat corespunzator,
pe care le-am imbinat prin gaura facuta in panoul vagonului. Nimic nu este lipt, astfel incat oricand se poate schimba led-ul numai prin extragerea felinarului.
Ultima parte, instalatia de redresare si stabilizare. Am decupat greutatea din duramid din interiorul vagonului pentru a face loc puntii redresoare si condensatorului de stabilizare. Ledul este inseriat cu un rezistor de 1k, dupa care urmeaza condensatorul montat in direct la iesirea puntii redresoare miniaturale.
Totul intra frumnos in carcasa, se vopseste partea vizibila de sub sasiu si…… se da pe linie!

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Atelier/vagon%20obloane/th_P1310008.jpg http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Atelier/vagon%20obloane/th_P1310011.jpg

[Prognosis]

Vagoane cu coviltir – lampa finala

http://trenulete.info/wp-content/uploads/2011/02/Heavy-Compare-01.jpg


Vagonul cu coviltir de la Piko impreuna cu cel de la Roco, au primit lampi finale in mod putin diferit, asta si pentru ca fiecare vagon are particularitatea lui.

Vagonul Piko,

are o contragreutate metalica fixata cu dublu autoadeziv in mijlocul sasiului.

Felinarul este dintr-o dioda punctiforma rosie, care are avantajul apropierii formei de cea a unui felinar. In forex de 1,2 mm grosime, am dat o gaura de fix diametrul lentilei diodei. Am vospit cu negru fata exterioara a placii gaurite si dupa uscare am introdus prin presiune si fixat cu picatura, ledul in gaura respectiva. Dupa uscare am decupat placuta pe forma ledului care este foarte apropiata de imaginea unui felinar… Dupa pilire la forma am vopsit cu negru si lateralele felinarului obtinut. In peretele vagonului am practicat doua gauri de 0,5 mm exact in dreptul picioarelor ledului, pe care l-am introdus si fixat doar prin rasucirea picioarelor la interiorul vagonului, in sus si in jos.

Firele de colectare merg la o punte redresoare, pe a carei iesire este cuplat un condensator sanatos pentru anularea intreruperilor. Ledul felinar este legat printr-un rezistor de 920 hmi la condensatorul de 220 micro/35 volti. Profitand de spatiul mare avut la dispozitie in vagon, am montat un astfel de condensator care, chiar dupa ridicarea de pe sine a vagonului, mentine lumina pana intorci vagonul in sens invers si il pui la loc pe sine.... Condensatorul este prins de peretele vagonului tot cu hartie dublu adeziva.

Pentru fixarea lamelei, am dat o gaura de 0,5 mm exact intre clemele de prindere a axului bogiul, gaura cu care am strapuns si platforma vagonului. Pe lamela am cositorit un fir subtire si flexibil extras dintr-o bobina dezafectata. Lamela am fixat-o deasupra gaurii prin care trece firul cu o fasie de 4/7 mm de carton forexde 0,5 mm grosime, usor pilit in dreptul trecerii lamelei, pentru a o tine ferm pe pozitie. Fasia am lipit-o peste lamela direct pe piesa de fixare a axului boghiului. Toata piesa poate fi extrasa ulterior fara alte operatiuni decat cele obisnuite, odata cu axul boghiului. Am vopsit cu maro bucatile de forex care tin lamelele sub boghiu si… gata. Un vagon dotat cu lampa finala.

Vagonul Roco

Boghiul este ceva mai complex si diferit fata de Piko, avand osiile ceva mai la interior, nu a mai permis montarea de lamele asa usor, fapt pentru care am ales colectarea cu ajutorul unor bucati elastice de coarda de chitara. Am practicat gauri de 0,1 diametru, pein care am trecut bucata de coarda de chitara.

La mijloc, in fanta vizibila, am infasurat fir litat, strans in jurul lamelei colectoare, pe care apoi l-am trecut prin alta gaura, de 0,5 diametru, practicata in axul boghiului si pe care l-am adus astfel in sasiul vagonului.

Am decupat greutatea de duramid pentru a face loc unui condensator pentru mentinerea pe timpul intreruperilor, legat pe iesirea unei punti redresoare miniaturale. Pentru felinar am ales noul tip de led de 2mm, care are tubulatura de propagare destul de lunga sa treca prin peretele vagonului si prin plasitul decupat la marimea unui felinara atasat de vagon. Ledul este inseriat cu un rezistor de 920 ohmi, montat in peretele vagonului...

http://trenulete.inf...r-lampa-finala/

[Prognosis]

Toaleta publica – home made din carton
http://trenulete.inf...ade-din-carton/

O piesa de rezistenta, nelipsita din urbanistica feroviara, este toaleta publica. WC-ul, dupa cum este denumita aceasta cladire in Romania. Cum de multa vreme planificasem realizarea unei astfel de lucrari, cum ultimile mele realizari in materie de modelism feroviar s-au axat pe cladiri realizate acasa dupa modele din hartie de la Auhagen, m-am gandit ca este timpul sa dotez viitoarele ateliere ale depoului PanArin cu o astfel de lucrare. Proiectul l-am realizat pe calculator, folosind Corel Draw si diverse texturi free de pe net. De mare inspiratie au fost pozele pe care le-am facut asta vara WC-ului din gara Slobozia Veche, lucrare pe care am adaptat-o la pozitia pe care o va avea pe minidiorama depoului meu. Adica am schimbat latura intrarilor.

Prea multe nu ar fi de zis despre aceasta cladire, ea fiind realizata dupa metodele descrise la cladirile facute anterior tot din hartie. La aceasta, in mod special, se pot remarca zidurile inconjuratoare, cu temelia supradimensionata. Fiind vorba de o lucrare facuta direct pe calculator, am cateva mici erori de proiectare in zona frontala a zidului, chestii pe care le voi remedia chiar azi in proiectul desenat.

La final, desi este vorba despre un WC-u public, sper din tot sufletul ca lucrarea mea sa nu fie … de rahat!
http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Cladiri/WC%20public/th_WC-07.jpg http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Cladiri/WC%20public/th_WC-08.jpg

[Prognosis]

Fierarie epoca 3 – home made

http://trenulete.inf...ca-3-home-made/

Seria cladirilor din carton, cladiri ce vor decora viitoarea sectiune a Dioramei mele, cea a depoului epoca 3, a continuat cu realizarea atelierului de fierarie si a magaziilor aferente. Lucrarea a fost executata din carton si coala A4 printata pe laser cu modelul cladirii, model realizat in 2005 de colegul din America, Godwin T. Petermann. In principiu, lucrarea a fost executata dupa aceleasi metode descrise in lucrarile din carton prezentate mai inainte, exceptie fiind modelul ferestrelor, care au si bordura interioara desenata. Daca lucram numai din foaia de hartie a plansei, amplasarea lor nu era problematica, insa o lucrare numai din hartie nu prezinta rezistenta la manipulare sau la atingeri accidentale. Eu am dublat peretii cu carton prespan, de 1 mm grosime, fapt care a dus la complicarea amplasarii ferestrelor de acest tip. In principiu, am decupat cartonul, am montat ferestrele si abia apoi, peste ele, am lipit zidaria. Modelul prezinta astfel avantajul unei reperezentari mai detaliate.

Usile, de tip din lemn, se deschid spre exterior si sunt la suprafata cladirii, fata de modele anterioare. treptele nu le-am mai facut din hartie, prea complicat cand am la indemana comatex, din care le-am confectionat mult mai usor. In plus, adaugat un suport in plus la partea de jos, cel de baza fiind proiectat la interiorul peretilor, pe care l-am lipit sub acesta, adaugand suprafata pentru aleea betonata din jurul cladirii. La hornul cuptorului forjei de fierarie, am inlocuit hartia cu o bucata de mina pe pix, care imita perfect tubulatura finala. In plus, deasupra usii podului, am amplasat un bec cu abajur, facut din led alb/cald, cu lentila polizata. Abajurl este dintr-o saiba metalica, lipita cu picatura pe led si vopsita ulterior cu negru. La interiorul peretelui am pus rezistenta de 1k inseriata cu ledul in cauza. Baza cladirii este decupata pentru a se putea introduce lumina interioara si pentru ca am un generator de fum de la o jucarie chinezeasca pe baterii, voi monta acest generator in cladire si il voi conecta la cosul de fum al forjei.

La final am adaugat cateva tufisuri razlete pe langa cosul de fum si pe la colturile cladirii, asa cum sta bine unei anexe de remiza neaose! Voi continua si cu realizarea unei mici remize pentru o locomotiva de manevra, perecum si cu alte cateva anexe ale unui mic depou. Daca voi face rost de planurile unei remize circulare de 3 linii, voi incerca sa fac si proiectul unei astfel de cladiri.

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Cladiri/Fierarie/th_Fierarie-12.jpg http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Cladiri/Fierarie/th_Fierarie-13.jpg

[Prognosis]

Remiza mica home made http://trenulete.inf...mica-home-made/

O remiza interesanta, provenind ca baza de la Fleischmann, a facut obiectul activitatii mele in ultima vreme. Privind plansa originala, am constat inadvertente intre cotele scrise pe desen si valoarea reala a dimensiunilor pieselor. De asemeni, desenul era lipsit de unele piese, in timp ce altele erau prost croite. Desi imi doream foarte mult o remiza pentru unica mea locomotiva de manevra, nu puteam sa folosesc plansa de la Fleischmann si ca atare am decis refacerea intregului desen. Practic am reproiectat hala prin remodelarea peretilor si prin desenarea partilor interioare, astfel incat sa pot folosi geamuri transparente si sa se vada frumos la interior. In final, cu remiza reproiecta pe trei coli A4, fata de una initial, am dat fuga la imprimerie si dupa printare am atacat cu sarg micuta hala. Fireste ca am folosit metoda cu care v-am obisnuit in prezentarile lucrarilor mele pe baza de planse desenate si carton prespan, metoda pe care nu mai are rost sa o descriu amanuntit.

-Pentru ca usile sa es deschida ca si cum ar avea balamale, am folosit hartie pe care am gumat-o in prealabil prin ungerea ei pe ambele parti cu prenadez, astfel incat dupa uscare, aceasta a vedenit flexibila si fara probabilitati de rupere, stratul elastic de prenadez asigurandu-i durabilitatea si mobilitatea. Desi desenul original prevedea ferestre si la usi, create destul de pueril ca si model, am decis ca in final usile sa nu mai fie dotate cu geamuri, dupa modelul de la Auhagen facut anul trecut.
-In prima faza am decis realizarea exteriorului, astfel incat intreaga constructie sa se imbine perfect la exterior, atat la colturi cat si la ferestrele decupate. Dupa inchiderea halei principale, a venit randul magaziei, cladirea din spatele halei, lucrata tot din fasii de carton prespan, peste care am lipit la final zidurile printate pe coala A4.
- A urmat procedura de construire a ramelor de geam si a ferestrelor transparente, metoda patentata la Remiza Auhagen. Am folosit hartie neagra, provenind de la niste pachete vechi de fartie fotografica alb/negru, hartie cu care acestea erau impachetate pentru a fi protejate de patrunderea luminii, hartie care este astfel lucrata incat nu permite trecerea luminii, foarte potrivita in cazul ramelor mele de geamuri�
- Am taiat deci fasii de 1,5 mm grosime si de 2,2 mm grosime, pentru a face din ele ramele geamurilor halei, destul de mari ca suprafata. Suportul de baza, sticla, fiind in cazul meu un banal autoadeziv transparent, intins frumos pe modelul ferestrelor, pentru ca mai apoi sa tes pe el modelul corect, exact dupa original.
- La final, geamurile au fost lipite pe peretele interior, iar peste ele am lipit desenul cu zidatia interioara, dupa ce am decupat fireste ferestrele originala�
- A urmat confectionarea podelei interioare, a trotuarului suprainaltat, astfel incat sa se poata ajunge la locomotiva mai usor de catre meseriasii din depoul PanArin� Totodata am confectionat placa de baza, ca si trotuar ce inconjoara cladirea, din forex de 2,5 mm grosime, vopsit mai apoi in culoarea gri. Peroanele interioare suprainaltate, vor fi decorate cu dungi galbene de protectie si acestea vor flanca linia interioara, in care intentionez ca montez si un canal de vizitare. Va urma de altfel si montarea instalatiei de iluminat inainte de a se confectiona acoperisul, dar acestea sunt subiectele activitaii zileleor urmatoare.

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Cladiri/Remiza%20mica/th_RM-14.jpg

[Prognosis]

In continuare am procedat la realizarea instalatiei de iluminare a halei.
http://trenulete.inf...mica-home-made/
Am folosit led-uri galbene, de 3 mm, din mai multe motive.

1. Remiza este de epoca 3, deci iluminarea cu neon este exclusa
2. Lumina acestor led-uri este apropiata de cea a becurilor cu incandescenta din anii respectivi
3. �nu mai am led-uri alb/cald!

Astfel, in hala s-au montat 3 led-uri, plus unul deasupra usii halei, led dotat cu abajur si capac facut din saiba metalica, lipit cu superglue si vopsit negru. Toate led-urile au fost polizate in cap pentru indepartarea efectului de lupa si pentru asemanarea lor cu un bec cu abajur.

Foto

Pentru ca LDH m-a sfatuit sa fac acoperisul demontabil, am renuntat la lipirea lui si am gandit un sistem de colectare a tensiunii, pe care l-am realizat folosit prize provenind din socluri de circuite integrate. Am taiat doua grupuri a cate doua mufe, pe care le-am lipit unul pe peretele din spatele remizei, pe care l-am conectat la firele de alimentare ce ies pe sub remiza spre placa dioramei, si unul pe plafonul acoperisului, conetat la LED-uri prin intermediul unui rezistor de 820 ohmi, inseriat cu ledurile din plafon. Tot montajul se va alimenta, ca deltfel toate cladirile mele, la priza de 12 volti stabilizat a sursei de calculator de 420 wati, ce alimenteaza diorama mea.

Foto

Led-urile le-am fixat pe plafon cu banda adeziva, dupa care, am mai lipit ghiduri din carton pe toate laturile de imbinare ale plafonului cu peretii remizei, dupa care am "tecuit si varuit" plafonul folosind hartie alba de xerox. La final, acoperisul se extrage cu mare usurinta de pe cladire si permite astfel interventia in interiorul remizei, asta pentru ca tot mi-a scris cineva ca seamana cladirea cu o locuinta Barbie sau cu o remiza de locomotiva Thomas! Oricum, acum mi se ofera ocazia de a monta in interior diverse accesorii familiare unei remize. Lazi de scule, bancuri de lucru, cos de gunoi, meseriasii si alte maruntisuri pe care le voi confectiona pe parcurs. Cum Depoul PanArin mai este dotat si cu un vagon macara si unul de intretinere a catenarelor, probabil ca voi dezvolta ideea realixand pentru fiecare cate o casuta Barbie aferenta...

Foto

Cel mai probabil ca usile for face opera unei alte interventii, pentru a le monta geamuri�

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Cladiri/Remiza%20mica/th_RM-29.jpg

[Prognosis]

Cum deja am format o mica garnitura din 6 vagoane frigorifice, am decis ca este momentul sa dotam trenul cu o lampa finala, pentru traficul de marfa se desfasoara in Blumenberg mai mult pe timpul noptii. Am ales un vagon de la Liliput pentru ca instalatia de cuplare, mai simpla decat la Roco similar, permite montarea fara probleme a piesei de colectare de pe osia vagonului.
http://trenulete.inf...t-lampa-finala/
Vagonul este format din sasiu si caroserie cu acoperis, care se monteaza cu ajutorul a doua nituri cu capatul topit la cald. Pentru desfacere am decupat partea topita cu caterul si am decuplat cele doua componente. Pentru refixarea lor, am gaurit in axul de prindere, mai intai cu 1 mm si mai apoi cu 2mm, pentru a folosi minisuruburi. Acestea se obtin cu duiumul din demontarea unor unitati optice deterioarate, de la care scot si magnetii foarte puternici.
Felinarul este realizat din forex de 3 mm grosime iar lumina este asigurata de un led de 2mm diametru, montat prin perete prin presiune, in felinar, astfel incat poate fi scos cu mare usurinta pentru eventuale interventii ulterioare�
Partea energetica este asigurata de p punte redresoare, un condensator electrolitic de 2200 micro/16volti, o rezistenta de 920 ohmi. Intregul ansamblu este fixat pe podeaua sasiului cu banda dublu-adeziva.
Colectarea curentului se face pe fiecare osie polarizate diferit. Pentru trecerea curentul in partea superioara a sasiului, am efectuat gauri de 1,5 mm diametru prin placa de greutate.
Dupa cum se vede in imagine, lampa continua sa arda chiar si dupa ridicarea de pe sine�.
http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Atelier/Frigorific%20Liliput/P2130107.jpg

[Prognosis]

Manastire Home Made

Cladirea Dorfkirche de la Zuge (www.bahnsteig.de)

http://trenulete.inf...tire-home-made/

Lucrarea executata din carton, dupa metodele descrise la cladirile anterioare, reprezinta o manastire de tip catolic.

th_ Baza este modelul printat pe hartie la imprimanta laser, aplicata pe carton prespan de 1 mm grosime.
th_ Ferestrele decupate iar imitatia de sticla facuta din leucoplast medical cu granulatie semi-transparenta care imita sticla opaca, ramele si canturile geamurilor din hartie neagra de fotografii.

In rest las imaginile sa vorbeasca de la sine, orice comentariu fiind de prisos…

Cine este interesat de modele facute de mine din hartie si carton, ma poate contacta pe email.
http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/th_manastire-7.jpg

[Prognosis]

http://observator.a1...erie_32166.html
http://videonews.ant...-construcaatii/

[Paul Razvan]

Eu cel putin sunt incantat de diorama dvs.
Va urez multa bafta in deschiderea noului club.

[Prognosis]

Va multumesc!

Vagonul de calatori cls. I seria 51 53 19 – iluminare
http://trenulete.inf...3-19-iluminare/

Sosite de la Botosani pentru iluminare, cele doua vagoane romanesti de la Tilligh au intrat azi in depoul PanArin pentru interventii. Primul, vagonul de cls. I, a primit riglete facute de mine acasa, cu led-uri smd albe, cate unul pentru fiecare compartiment, adica 9 bucati. LED-urile sunt montate in paralel pentru a functiona atat in analog, cat si in digital, cunoscandu-se faptul ca inseriate, lumina apare abia la tensiune ceva mai mare, fapt destul de suparator in analog.
Led-urile sunt inseriate cu un rezistor de 820 ohmi si cu ajutorul unui condensator electrolitic de 1000 micro/25volti, legat in paralel, se inlatura palpaielile cauzate de alimentarea intrerupta sau de sinele murdare. Redresarea a fost facuta cu 4 diode 1n4001 iar pentru colectarea tensiunii s-au folosit lamele comercializate pe siturile de specialitate. Firul trece prin mijlocului axului boghiului, iar lamele actioneaza pe osiile ambelor vagoane.

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Atelier/51%2053%2019/th_P3070029.jpg

[Prognosis]

Vagonul de calatori cls. II seria 51 53 20 – iluminare

http://trenulete.inf...0%93-iluminare/

Ce de-al doilea vagon romanesc de la Tillig, din seria 51 53, a primit si el iluminare in toate compartimentele, plus lampi finale la unul din capete.
Pentru lampile finale, interventia a fost ceva mai dificila pentru ca, din constructie, vagonul nu a fost dotat cu prisme (ghiduri de lumina) si respectiv cu gauri in rama farurilor, fapt care scade nota producatorului pentru neglijenta. Procedura de gaurire trebuie executata cu mare precizie, in trepte, incepand cu spirale foarte mici (0,5) si continuand pana la diametru interior maxim admis de rama farului. Este foarte important ca centrarea initiala pentru prima gaura, sa se faca in principiu, cu mare atentie, sub lupa si folosind un ac pentru punctare. De asemeni este important ca si masina de gaurit sa fie de calitate, fara bataie in madrina (… pe care nu o posed, dar gauresc la mana, prinzand primul spiral intr-o penseta de spirale, pe care o rotesc cu mana, masina mea de gaurit fiind una care nu se preteaza la asa ceva)… Pentru ca materialul de turnare al caroseriei vagonului este de culoare alba, usor transparenta, pe peretele interior, in dreptul farurilor, am aplicat vopsea negra Revell si la fel am procedat la interiorul ramei farului.

Pentru lampile finale am folosit doua led-uri tip smd, inseriate intre ele si inseriate apoi cu un rezistor de 1,2k. Pentru stabilitate, acestea sun cuplate in paralel cu un condensator de 1000micro/25 volti. SMD-urile sunt lipite direct pe sasiul vagonului, in dreptul gaurilor practicate pentru faruri. Pentru ca nu am avut prisme transparente la dimensiunea gaurii, lentila farurilor este facuta din… adeziv Revell, turnat in gaurile respective cu mare atentie, dupa ce pe spate am lipit temporar hartie adeziva ceruita. Dupa uscarea si intarirea adezivului, farurile au capatat o nota de realism. Cred ca se preteaza si mai bine la confectionarea de lentile turnate, materialul folosit pentru imitarea apei in modelism.

Pe rigleta de iluminare, am separat imediat dupa iesirea din puntea redresoare, doua trasee, unul pentru iluminare compartimente, si unul pentru lampile finale. La fiecare am stabilizat lumina cu cate un condensator identic, montate fiecare in dreptul cabinelor de toalete. Toata rigleta este dintr-o bucata, demontabila, fara lipituri in contact cu vagonul, astfel incat orice interventie sa se desfasoare fara mari eforturi. Pentru iluminarea compartimentelor s-au folosit led-uri smd alb neon, legate in paralel intre ele si inseriate cu un rezistor de 820 ohmi, astfel incat iluminarea sa fuctioneze la parametri atat in analog, cat si in digital.

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Atelier/51%2053%2020/th_P3100010b.jpg

[Prognosis]

Vagonul de calatori cls. II seria 51 53 20 – iluminare

http://trenulete.info/vagonul-de-calatori-...0%93-iluminare/

Ce de-al doilea vagon romanesc de la Tillig, din seria 51 53, a primit si el iluminare in toate compartimentele, plus lampi finale la unul din capete.
Pentru lampile finale, interventia a fost ceva mai dificila pentru ca, din constructie, vagonul nu a fost dotat cu prisme (ghiduri de lumina) si respectiv cu gauri in rama farurilor, fapt care scade nota producatorului pentru neglijenta. Procedura de gaurire trebuie executata cu mare precizie, in trepte, incepand cu spirale foarte mici (0,5) si continuand pana la diametru interior maxim admis de rama farului. Este foarte important ca centrarea initiala pentru prima gaura, sa se faca in principiu, cu mare atentie, sub lupa si folosind un ac pentru punctare. De asemeni este important ca si masina de gaurit sa fie de calitate, fara bataie in madrina (… pe care nu o posed, dar gauresc la mana, prinzand primul spiral intr-o penseta de spirale, pe care o rotesc cu mana, masina mea de gaurit fiind una care nu se preteaza la asa ceva)… Pentru ca materialul de turnare al caroseriei vagonului este de culoare alba, usor transparenta, pe peretele interior, in dreptul farurilor, am aplicat vopsea negra Revell si la fel am procedat la interiorul ramei farului.

Pentru lampile finale am folosit doua led-uri tip smd, inseriate intre ele si inseriate apoi cu un rezistor de 1,2k. Pentru stabilitate, acestea sun cuplate in paralel cu un condensator de 1000micro/25 volti. SMD-urile sunt lipite direct pe sasiul vagonului, in dreptul gaurilor practicate pentru faruri. Pentru ca nu am avut prisme transparente la dimensiunea gaurii, lentila farurilor este facuta din… adeziv Revell, turnat in gaurile respective cu mare atentie, dupa ce pe spate am lipit temporar hartie adeziva ceruita. Dupa uscarea si intarirea adezivului, farurile au capatat o nota de realism. Cred ca se preteaza si mai bine la confectionarea de lentile turnate, materialul folosit pentru imitarea apei in modelism.

Pe rigleta de iluminare, am separat imediat dupa iesirea din puntea redresoare, doua trasee, unul pentru iluminare compartimente, si unul pentru lampile finale. La fiecare am stabilizat lumina cu cate un condensator identic, montate fiecare in dreptul cabinelor de toalete. Toata rigleta este dintr-o bucata, demontabila, fara lipituri in contact cu vagonul, astfel incat orice interventie sa se desfasoare fara mari eforturi. Pentru iluminarea compartimentelor s-au folosit led-uri smd alb neon, legate in paralel intre ele si inseriate cu un rezistor de 820 ohmi, astfel incat iluminarea sa fuctioneze la parametri atat in analog, cat si in digital.

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Atelier/51%2053%2020/th_P3100010b.jpg

<span class='edit'>11 Mar 2011, 11:18:</span>
060 EA de la Amintiri Feroviare
http://trenulete.inf...tiri-feroviare/

Martie a venit si o data cu primavara, au sosit de la Botosani doua minunate electrice romanesti pentru interventii si imbunatatiri. Prima din ele, un EA Delfin, avea un zgomot suparator in curbe si se deplasa la aceeasi tensiune, ceva mai incet decat cea vopsita in culori standard. Am observat cu ocazia demonatrii, diferente in sistemul de prindere, delfinul avand doar 4 puncte de fixare a caroseriei de sasiu, pe cand cea clasica, are 8 puncte de fixare, fapt care rigidizeaza mai bine cele doua elemente. Pentru demontarea lor cu usurinta, se pot folosi cateva scobitori plasate langa punctele de fixare, dupa care se intoarce locomotiva in pozitie normala si se extrage foarte usor prin propria greutate a sasiului…

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Atelier/060%20EA/th_P3100001.jpg

Dupa demontare si analizarea delfinului, am constatat cele doua neajunsuri care produceau nemultumirea cumparatorului. Prima constatare fiind aceea ca una din volantele motorului, plasata prea strans spre motor, atingea usor peretele sasiului, fapt care ducea la frecare, producand o parte din zgomot si infranand rotirea. A doua constatare, a fost aceea ca, cele doua cardane de transmisie de la delfin, prezentau deficiente de turnare, acestea fiind usor descentrate, fapt care ducea la crearea de vibratii si producea un zgomot suparator de tremolo… De asemeni, capetele cadranice, crucile cum se mai numesc, au un joc mult mai mare in nuca de cuplare, fapt care duce iar la un zgomot suparator. Remedierea lor s-a efectuat prin indreptarea la cald a cardanelor si prin umplerea cu vaselina siliconica a nucilor de cuplare. Atat zgomotul suparator, cat si carenta de viteza s-au diminuat simtitor prin aceste interventii. In ceea ce priveste indreptarea cardanelor, poate ca nu toate machetele au aceasta problema, treaba tine si de norocul posesorului, dar vizavi de capetele de cardan, vaselina pusa in nuci, probabil ca va atenua o vreme vibratiile, dar dupa topirea si scurgerea ei, probabil ca zgomotul se va instaura din nou. Nu aceleasi probleme am constatat si la cea clasica. Aceasta are cardane perfecte, capetele si nucile se imbina fa joc asa de mare ca la defin, iar volantele sunt ceva mai bine asezate pe axa motorului, fapt care induce ideea ca este lucrata mult mai responsabil decat perechea sa mai noua, Delfinul, sau poate ca a fost doar un simplu ghinion al acestui cumparator!

Pentru locomotiva clasica, cerinta posesorului a fost aceea de a inlatura un neajuns referitor la iluminare. Faptul constatat, este acela ca, locomotiva este realizata avandu-se in prim interes satisfactia posesorilor de digital. Schema de iluminare, cuprinde 4 leduri. Doua galbene, la pozitii si doua alb cald la farurile de deasupra cabinei. In ambele cazuri, ledurile sunt inseriate, doaua cate doua, si apoi insriate cu cate un rezistor smd la valoarea de 271 de ohmi pentru fiecare. Desi schema cuprinde doua posibilitati de functionare a luminilor prin schimbarea unui jamper, consider ca ea nu a fost gandita pentru a functiona corespunzator atat in digital cat si in analog, cunoscut fiind faptul ca inserirea ledurilor duce la cresterea curentului de initiere a producerii de lumina, fapt reflectat in neajunsul ca, in analog, farurile si pozitiile se aprind abia la trepte foarte mari de rulare, adica la tensiuni sau curenti peste jumatet din puterea variatoarelor. La cele de tip Mehano, am contatat o mai buna functionare, prin aprinderea lor la 30% din tensiune, pe cand la variatoarele Piko, abia la peste 50% ledurile se aprind abia, abia. Acest fapt este destul de suparator pentru utilizatorul de analog, destul de raspandit, pentru ca la preturile si necesitatile digitalului, nu toti colectionarii pot achizitiona dispozitivele necesare. Prin urmare, dupa o atenta analiza a schemei de functionare, am ales o solutie eleganta, care sa nu implice mari modificari pe placa de baza si care sa duca la rezultate multumitoare in functionarea luminilor la parametri normali si in analog, tinand cont ca iluminarea corecta a unei machete, creste exponential efectul asupra privitorului.

Cum am procedat!

Ei bine, mai intai am schimbat jumperul pe pozitia pentru faruri numai de pozitie, la ambele capete, astfel incat cele doua led-uri smd galbene (Dumnezeu stie de ce au ales culoarea asta!!!), din farurile de pozitie, ajung inseriate cu cele doua rezistente de 271 de ohmi, totalizand un balast de 542 ohmi.
Am intrerupt apoi prin zgariere, linia de plus (+) a farurilor centrale, eliminand astfel inserierea lor cu farurile de pozitie.
Am adus un strap prin care am alimentat farul central cu plus, direct, ocolind inseriarea cu farurile de pozitie.
De la iesirea de pe dioda de directionare a polaritatii, am preluat tesiune printr-un rezistor de 580 omi, pe care am aplicat-o pe minusul celor doua smd-uri ale farului central si astfel am alimentat identic, prin cate o rezistenta de balast diferita dar similara la valoare, fiecare grup de iluminare, atat sus cat si jos.
Astfel, cele doua grupuri de iluminare au ajuns la valoare similara cu cele de lumina rosie, care functionau perfect inainte de interventie, iar in acest moment, lumina a devenit functionala in analog la valori de tensiune apropiate de momentul pornirii. Adica se aprid relativ repede la tensiunile mici aplicate jucariei, eliminand un neajuns destul de evident pentru posesorii de analog. Cred ca, se putea rezolva aceasta problema din fabricatie, prin implementarea unei scheme simple, pe baza de jumpere, care sa satisfaca ambele categorii de clienti, dar, probabil, ca prin natura economica a producatorului, acest surplus de piese ar fi dus la cresterea pretului jucariei. Cred insa ca s-ar fi justificat, tinand cont de faptul ca sunt foarte multi utilizatori de analog care indragesc aceasta minunata locomotiva, cu care, noi romanii, am crescut si am calatorit pe drumurile de fier din Romania in toti acesti ani si pe care pasionatii de trenuri o indragesc nespus.

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Atelier/060%20EA/th_P3100004.jpg

<span class='edit'>11 Mar 2011, 18:36:</span>
060 EA in Orasul din sufragerie

Cele doua bijuterii de locomotive, produse de Amintiri Feroviare, sosite de la Botosani pentru remedieri si modificari, in rulaj pe diorama “Orasul din sufragerie”. Se mai pot observa si cele doua vagoane romanesti, 51 53 19 si 51 53 20, vagoane in care am montat iluminat pe leduri tip smd. Lucrarile pot fi accesate AICI si AICI.

Locomotivele sunt excelent realizate, visul oricarui modelist roman si nu numai. Felicitari producatorului pentru reusita, desi pretul nu este pentru toata lumea!

http://trenulete.inf...din-sufragerie/

[Prognosis]

Umbauwagen postal – imbunatatiri (fleischmann)

http://trenulete.inf...ri-fleischmann/

Ultima piesa din colectia de vagoane Umbauwagen, si anume vagonul semi, postal/cls. II-a, a fost si el supus operatiunilor de iluminare conform colegilor de garnitura. Destul de colorata aceasta garnitura, ea fiind alcatuita din modele ale acelorasi vagoane, realizate de producatori diferiti, despre ale caror imbunatatiri am scris in paginile blogului meu cu ceva vreme in urma. Garnitura este compusa din:

-Umbauwagen – imbunatatiri (fleischmann)
-Umbauwagen – imbunatatiri (trix)
- Umbauwagen – imbunatatiri (roco)

De remarcat faptul ca din toate, vagoanele Fleischmann, sunt pe departe cele mai reusite si ca detalii, dar si ca forma constructiva, desi problema cea mai mare a fost la modelul Fleischmann, cauzata de dificultatea trecerii firului pentru aducerea curentului prin mijlocul surubului metalic de fixare a boghiului. Surubul trebuie gaurit pe centru cu spiral de 0,8 mm, chestie destul de dificila fara o bormasina centrata bine, In plus, surubul metalic se opune obraznic spiralelor mici, care se distrug foarte repede in operatiunea de gaurire contra metalului.

Odata reusita aceasta operatiune, restul e floare la ureche. Am folosit la fel ca la colegii lui, aceleasi tipuri de led-uri alb/cald de 3 mm diametru, slefuite in capul lentilei pentru defocalizarea fasciculuilui, leduri montate in prisme de plexiglas transparent. Cu toate ca intre timp au aparut pe piata si led-uri mai mici consumatoare, de tip smd, am folosit acum led-uri identice pentru ca iluminatul sa nu fie diferit de al celorlalte vagoane. Oricum, pentru mine, epoca led-urilor de 3 mm incastrate in plexiglas, a trecut, locul fiind preluat de smd-urile mult mai practice.

Totodata, am profitat de demontarea modelului, pentru a vopsi podele in gri revell si pentru a face din forex de 1 mm grosime, placile de podea cu care sa acopar zona de deasupra suruburilor de prindere. In cest fel, lumina se reflecta diferit din podea evidentiind scaunele frumos executate.

In cabina de toaleta am amplasat puntea redresoare miniaturala, iar pentru colectarea curentului am folosit lamele de cupru de la un motor de macaz Piko distrus de preabuna lui functionalitate…

http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Atelier/Umbauwagen/th_Umbauwagen-05.jpg

[Prognosis]

Vagonul etajat romanesc – iluminare
http://trenulete.inf...nesc-iluminare/
Pentru a doua oara in istoria depourilor PanArin, a sosit pentru imbunatatiri un vagon etajat romanesc produs de Piko. Ceva mai diferit decat fratele sau prezentat cu un an in urma in linkul urmator, http://trenulete.inf...are-pe-led-uri/, acest vagon a primit iluminare pe baza de led-uri smd alb neon si lampi finale la unul din capete.

Lamele de colectare a tensiunii, de tip Rally, montate in stil clasic deja, colecteaza tensiunile de pe osii, cate o polaritate pentru fiecare boghiu si le aduce in placile rigletelor, la fiecare capat. Pe riglete se face redresarea cu cate patru diode la fiecare din cele doua riglete, montate cate doua in fiecare capat, astfel incat in final rezulta o punte redresoare din diode 1n4001.

Pentru fiecare rigleta se stabilizeaza lumina cu cate un condensator de 1000 micro/35 volti. Fiecare rigleta are propria redresare, filtrare si echilibrare a curentilor, folosind cate o rezistenta de 810 ohmi pentru plafoniere si una de 1,2 k pentru lampa finala. Practic, in acest vagon, se inglobeaza structurile de iluminare de la doua vagoane, dificultatea constand in amplasarea corecta a rigletelor si in traversarea cu cablurile de alimentare, ce trebuiesc mascate privitorului.

De data aceasta, pentru lampa finala am folosit tot un led smd, montat in capatul rigletei superioare, cu orientarea spre ghidul prismei de lumina, astfel incat o data pozitionata rigleta, led-ul trimite lumina spre acesta si implicit spre lampile finale. Pentru a nu raspandi prea multa lumina rosie in capatul vagonului, zona led-ului si a imbinarii cu prisma, este acoperita de o masca din forex lipita direct pe rigleta, sub led.

Schema dupa care s-a lucrat acest montaj http://trenulete.inf...uminat-vagoane/
http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Atelier/Etajat/th_P3240008.jpg

[Prognosis]

Curatenia de primavara

http://trenulete.inf...a-de-primavara/

Iarna a trecut si peste Blumenberg! Cu bine, cu rau, zapezile s-au dus, iar administratia orasului din sufragerie a scos prin decret pe toata lumea la curatenie generala. Astfel, cu un aspirator de masina, sau adunat frunzele uscate de pe vegetatie si s-a inlaturat praful de pe sosele si din parcuri. Harnici, locuitorii s-a conformat si au spalat si lustruit fiecare autovehicul. Compania de Cai Ferate PanArin si-a lustruit sinele cu ajutorul vagoanelor speciale realizate in atelierul propriu, iar meseriasii din depou au inceput reviziile de primavara la tot materialul rulant. In urma activitatii, a ramas un oras curat, stralucitor. Tot cu aceasta ocazie, in cadrul campaniei “Romania prinde radacini“, angajatii de la spatii verzi impreuna cu cativa voluntari, au plantat un numar de 15 arbusti crescuti in gradinile atelierului PanArin, dupa metoda ramurilor Busch!



http://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Diorama/04-31-2011/th_IMG_4926.jpghttp://i282.photobucket.com/albums/kk262/CMF-ialomita/Diorama/04-31-2011/th_IMG_4927.jpg