[D3xt3r_Jr.]

negru de fum tre sa fie in Aiud acolo in piatza la un magazin

[Picatot]

Nu fiti rai, si nu speriati copilul, negru de fum il iei din cosul sobei de la bunica, asta daca n-ai chemat deja cosarul!

[Picatot]

ZIUA 2:
"Ptr. a obtine tiparele nec. turnarii se foloseste ipsosul.
Se ia obiectul ptr turnat (a se citi ca ai deja un model), se unge cu ulei si se preseaza in ipsos umed (cam jumatate.
Nota: vezi notiunea "plan de separatie";
Se acopera cu staniol partea de ghips ramasa afara din piesa si se toarna al doilea strat astfel incit sa acopere suprafata piesei. Se asteapta din nou priza celui de-al doilea strat.
Se desface masa astfel obtinuta in 2 de-a lungul fisiei de staniol si se extrage modelul.
Pe un din surfafetele de separatie se sapa un sant pina la scobitura ce reprezinta viitoarea piesa.
Se leaga cele 2 semimatrite cu sfoara si prin santul sapat se toarna masa plastica.
Se recomanda ca in momentul in care se face turnarea santul sa fie la partea cea mai de sus a piesei."

NOTA AUTORULUI:
1. Se confectioneaza din lemn o cutie de model ( a se citi 2 cutii suprapuse) la o forma cit mai aproape de cea a modelului, prevasute cu stituri si bucse de ghidare pentru a nu apare ulterior deplasari in planul de separatie.
2. Se prepara ghipsul suficient de tare inct piesa sa se imprime perfect.
3. Se pune a doua cutie peste prima si se urmeaza procedeul descris mai sus.

Daca piesa este mai complicata e bine de dat mai multe gauri de aerisire.
La turnare plasticul este bine sa iasa prin toate gaurile date ptr a avea siguranta ca forma s-a umplut corect.

PS: 1. Nu primim reclamatii, inainte de a face modelul uitati-va bine la piesa si vedeti unde e cel mai bine sa plasati planul de separatie. Daca e din plastic de regula se vede planul de separatie, daca e din metal studiati.
2. Matrita poate fi executata si din mai multe bucati (daca modelul e complicat si nu poate fi facut numai din doua). Oricum treaba asta o ve-ti constata singuri cind vet-ti incerca sa scoateti piesa din forma.

Mine "METALIZAREA MATERIALELOR PLASTICE"

Cu stima,

Aceasta postare a fost editata de Picatot: 01 July 2004 - 05:51 AM

[D3xt3r_Jr.]

matritza o pot realiza din metal (prelucrat la strung, freza)??????

[Picatot]

De ce nu? Problema e pentru suprafete complicate, cu multe brizbrizuri.
Trebuie sa ia grija la rugozitati, ca sa le poti scoate din matrita fara sa le farmi!

[D3xt3r_Jr.]

trebuie sa fac un con deci nu e complicat
rigozitati nici nu exista

[dan_mitea]

Dar pentru un con cred ca-i mai simplu sa deformezi o folie incalzita intre doua piese din lemn....parea mea.

Thumbnail atasat

• 

[dan_mitea]

pagina 2

Thumbnail atasat

• 

[dan_mitea]

pagina 3

Thumbnail atasat

• 

[dan_mitea]

Si pentru piese mari

Thumbnail atasat

• 

[dan_mitea]

Si finalul

Thumbnail atasat

• 

[D3xt3r_Jr.]

tot la partea cu matritza shi plastic raman

[dan_mitea]

Ok. Nu vreau sa te necajesc dar nu cred ca vei obtine un con usor cu pereti uniformi si rezistent turnand intr-o matrita fara mare precizie la ghidare.....parerea mea. Dar incearca. In aceasta si consta toata placerea.

[D3xt3r_Jr.]

"Incercarea moarte n-are" sau ceva de genu
:huh: :D :D :D

[Picatot]

Atentie: Incepind de acum toate operatiunile descrise necesita substante chimice ce prezinta un grad mai mic sau mai mare de periculozitate. De preferinta ar fi ca toate operatiunile sa fie executate intr-un laborator de chimie, sub indrumarea unui chimist (laborant).


ZIUA 3:
METALIZAREA MASELOR PLASTICE:
Mase plastice ce se pot metaliza:
1. Rasini fenolice (bachelita, novolac);
2. Rasini epoxidice;
3. aminoplaste;
4. ABS (acrilonitril-butadien-stiren)
5. polistiren
6.Polipropilena

Straturi depuse:
1. Cupru
2. Nichel;
3. Argint


I. Metalizarea fenoplastelor si aminoplastelor

1. Degresarea: se vor evita solutiile ce contin silicati,
2. Asperizarea: se poate folosi o solutie acida de exemplu:
- acid sulfuric (d=1.84), 256cm cubi;
- acid azotic (d=1,4), 128cm3;
- acid clorhidric (d=1.13) 1cm3;
- 32 cm3 apa.
Se lucreaza la 25 grade , in aer liber datorita faptului ca solutia e foarte coroziva. Piesa se tine in solutie10-20 minute dupa care se spala bine cu apa rece.

3. Neutralizarea
se introduce obiectul intr-o solutie de carbonat de amoniu 10% si se lasa 5, 6 minute;

4. Sensibilizarea:
Se introduce intr-o solutie la 25 grade ce contine:
- 10 grame clorura stanoasa;
- 40 cm3 acid clorhidric (d=1,13)
- 1000 cm3 apa.
Timpul de imersie este de 2 3 minute. In contnuare piesa se spala cu apa distilat, dupa care suprafata ei este activata cu una din solutiile:
Varianta A: Se amesteca amoniac conc (d=0,9) cu azotat de argint (20g/l), pina la dizolvarea precipitatului format. Din aceasta solutie se iau 5 parti care se amesteca cu 1 parte de aldehida formica 40% (200cmc/litru)

Varianta B: Se prepara o solutie de azotat de argint, 50 g/litru si hidroxid de potasiu, 25g/l la care se adauga amoniac concentrat (d=0,9), treptat pina cind precipitatul format s-a dizolvat. Aceata solutie se fierbe 5 minute, iar dupa racire, se adauga in ea 175 cmc alcol etilic.
O a doua solutie ce se prepara contine 90g glucoza si 4 cmc acid azotic (d=1,4), intr-un litru de apa
Se amesteca 4 parti din prima solutie cu 1 parte din a doua, iar amestecul se foloseste o singura data.

Activarea indiferent de solutiile A sau B dureaza 20, 25 minute cu agitare.
Dupa cativare piesele se spala cu apa distilata, iar in continuare urmeaza metalizarea prpriuzisa

5. Metalizarea:
Cuprare:
Se prepara 2 solutii:
A. Prima solutie contine 30 g/l sulfat de cupru (II), 12 grame/l carbonat de sodiu, 50 grame /l hidroxid de sodiu, 150 grame /l tartrat dublu de sodiu si potasiu (sare Signette), 2 grame /l E.D.T.A.
B. 20 cmc/l aldehida formica 40%
Se amesteca 5p din prima solutie(A) cu 1 parte din solutia B.
Timpul de metalizare este de 15-20 min la 25 grade. Solutia se poate utiliza de mai multe ori in decurs de 24 ore cu filtrari intermediare.

Nichelare:
Se prp o solutie ce contine30g/l clorura de nichel; 10 grame hiposulfit de sodiu si 50 grame clorura de sodiu. PH solutiei va fi de 8-9. Obiectele se tin in aceasta solutie 15-20 min la 25 grade.

Dupa spalarea pieselor metalizate acestea se pot introduce intr-o bai de galvanizare in scopul depunerii ulterioare a unui strat suplimentar de metal ptr a mari aderenta si a imbunatati aspectul.


METALIZAREA EPOXI, ABS, si POLISTIREN
Operatiunile sunt similare cu cele descrise anterior. Difera doar solutia de asperizare care contine 50g/l anhidrida cromica; 810 cmc acid sulfuric (d=1,84) si 250 cmc apa. Durata operatiei este de 4, 5 minute, la 70-80 grade C ptr rasinile epoxidice si respectiv 50-60 grade C ptr Abs si polistiren.
Dupa asperizare este suficienta o spalare abundenta, fara a mai apela la solutia de neutralizare. cele mai bune rezulate se obtin in general in cazul ABS si polistirenului.

Miine RASINI sinteticeusor de preparat

Aceasta postare a fost editata de Picatot: 02 July 2004 - 06:07 AM

[Picatot]

Intrerupem micul serial cam pina joi, cind ma intorc din delegatie!:huh:
PS: Cartea azi si mine e la un xerox la copiat.
Salutari,

Aceasta postare a fost editata de Picatot: 03 July 2004 - 12:27 PM

[Picatot]

Pentru cei interesati: NU DISPERATI, sunt inca in delegatie la OLTENi.
Revenim pe simbata.

[Picatot]

AM REVENIT:

RASINI SINTETICE USOR DE ....

1. Rasina transparenta
Se incalzesc 30p etilen glicol si 75 p anhidrida ftalica, intr-o instalatie de distilare. Se porneste incalzirea. Cind t din interiorul balonului a ajuns la 120 grade lichidul e gata sa fie turnat in tipare. Dupa racire se obtin obiecte transparente si insolubile.

2. Rasina sintetica de culoare neagra:
Se incalzesc in instalatia de distilare 250 p fenol; 175 p glicerina si 4 p acid sulfuric concentrat. Se incalzeste balonul de distilare pina cind t ajunge la 160-180 grade si se mentine la acest nivel.
In acest interval se vor distila apa si fenolul, care se vor colecta in balonul aflat sub refrigerent. Din cind in cind se toarna inapoi in balonul de distilare fractiunile de fenol captat. Cind s-au distilat cca 50 cmc de apa se intrerupe incalzirea, dupa care se lasa sa se raceasca. Dupa racire se deschide instalatia si se neutralizeaza acidul sulfuric ramas cu 5 grame creta sa carbonat de calciu in portiuni mici, pina cind o noua cantitate adaugata nu mai produce efervescenta. Substanta astfel obtinuta se toarna in tipare.

[GIGI]

Mosuleesti super tare. Pina acum nimeni nu a explicat mai bine si fara devieri de la subiect.
Ce ai scris pina acum mi-a prins foarte bine.
Astept in continuare.

[Picatot]

Zilele astea a fost cam multa nebunie pe acasa, dar promit sa termin de batut si ultimele 2 articaole si sa le postez odata.
Cu stima,

[Sir_Vaska]

Picatot, la 2 Jul 2004, 06:06, a spus:

Nichelare:
Se prp o solutie ce contine30g/l clorura de nichel; 10 grame hiposulfit de sodiu si 50 grame clorura de sodiu. PH solutiei va fi de 8-9. Obiectele se tin in aceasta solutie 15-20 min la 25 grade.

Salut !
As dori ceva detali in plus la subiectul de fata , mai ales ca nu sunt tare convins de cunostintele mele in chimie !
Deci pt. nichelare punem total 90g de cloruri s.a.m.d . Dar in ce le punem ? In apa cumva ?
Si unde gasim clorurile si hiposulfitul ? Se nicheleaza numai plastic-ul sau si metalele ?

[bitex]

Sarea de bucatarie se gaseste destul de usor, hiposulfitul de sodiu se mai foloseste in compozitia fixatorului fotografic si cred ca se mai gaseste in magazinele de specialitate (foto) si clorura de nichel nu stiu, poate la laboratoarele mai rasarite. Hiposulfit se mai gaseste in farmacii. Nu stiu preturi.

[Sir_Vaska]

Pt sarea de bucatarie eu folosesc denumirea de clorura de natriu , cea ce mai poate fi spus si in alt mod : clorura de sodiu. Am tendinta de a uita ca natriul are doua denumiri , scuze.
In schimb a ramas neelucidata problema suportului de baza a solutiei. Daca punem intr-un recipient (oare din ce material se recomanda ) 90g de chimicale mai sus amintite , mare lucru sa putem face baie la vreun obiect acolo. Intrebarea este ce mai punem (apa , motorina , ulei ....etc ). Ar fi bine de precizat acest lucru ca nu toti sunt buni chimisti , iar termenii folositi ar fi bine sa fie putin mai populari acolo unde se poate.

[Picatot]

O parte din substante le gasiti in comertul "inca socialist" la:
1. Magazinele de chimicale: oxizi diversi ... culorile praf ptr varuri;
2. Magazinele de substante FOTO;
3. ......

Oricum e bine sa apelati si la sfatul unui prieten chimist.
Daca stie cineva de pe forum vreunul rugati-l sa se implice cu citeva sfaturi, ca nu vreau sa am pe nimeni pe constiinta!
Cu stima

[Picatot]

PREPARAREA CELULOIDULUI
Ptr a obtine aceasta masa plastica se pun la inmuiat resturi de celuloza, cum ar fi vata, hirtie de filtru, maculatura ptr cca 15 min intr-o solutie nitrata cu compozitia:
- apa 15p;
- acid sulfuric concentrat 57p;
- acid azotic concentrat 15p;
Solutia se prepara turnind la inceput acidul sulfuric , in jet subtire, in apa bine racita, folosind un pahar berzelius din sticla termorezistenta. Se lasa sa se raceasca dupa care se adauga in picaturi, acid azotic, continuind agitarea cu bagheta.
Cu o bagheta de sticla se scoate vata astfel nitrata, se pune pe o sticla de ceas, unde se spala cu apa timp de 5 minute, dupa care se stoarce cu mina. Se lasa 24 ore la uscat.
Produsul obtinut nu este altceva decit "lina de colodiu" (sau fulmicoton), o nitroceluloza, solubila in acetona sau acxetat de amil. Solutia acetonica sau cu acetat de amil a "linii de colodiu" intinsa pe o suprafata da un lac stralucitor, deosebit de rezistent dar si foarte inflamabil.
Ptr a prepara celuloidul, se pregateste o solutie concentrata de camfor in alcol etilic, calculind ptr fiecare 100p colodiu cite 30-40 p camfor. Se dizolva colodiu in acetona dupa care se amesteca cu solutia de camfor.
Amestecarea se face la 50-60 grade,atentie nu pe flacara directa. Datorita inflamabilitatii se va lucra neaparat pe baie de apa, cu refrigerent ascendent! Se va obtine o solutie de celuloid in acetona, care poate fi folosit ca atare in prepararea lacului de celuloid, sau dupa evaporarea solventului se obtine celuloid solid.

INLOCUITOR DE CELULOID
O masa plastica, cu proprietati similare celuloidului care se prepara mult mai usor, se obtine amestecind:
- 1p acetat de celuloza;
- 1,5 p fenol (acid carbolic)

Ridicind treptat temperatura vasului de reactie la 40-50 grade C, cind solutia de obicei se limpezeste.
In acest moment se torna solutia pe o placa de sticla sau metal preincalzita la aceiasi temperatura si se lasa sa se raceasca treptat. Se obtine o masa cu aspectul cauciucului care se va intari in citeva zile, putind fi taiata, slefuita, sau sculptata, exact ca si celuloidul

[Picatot]

REFERITOR LA FENOL
De AICI Compusi ptr materiale plastice se poate lua ceva! Cautati rude sau prieteni la Fagaras!

Aceasta postare a fost editata de Picatot: 19 July 2004 - 02:44 PM

[Picatot]

Treaba ptr ai de stiu sa ceteasca:
MATERIALE COMPOZITE

[Picatot]

Si cite ceva despre niste plastice mai moderne inclusiv cu domeniu de aplicare
PLASTICE

[Alex Baccilu]

hei, am citit ce ati scris cu mare atentie si am sa realizez zilele astea o matrita pentru o figurina reprezentand un razboinic. Mi-am luat un pistol de injectat lastic (de la rusi, il bagi in priza, se incalzeste si apesi pe un tragaci si iese plasticul topit). Sa vad ce branza fac.

[danielt]

Desi subiectul este vechi, poate ma ajuta cineva.
Caut firme in domeniul injectarii maselor plastice, sau mai mult pentru intretinerea/repararea matritelor.
Mai ales zona Ardeal.

Anybody? :D