[bitex]

De cuptoare nu stiu mare lucru, dar cele cu rezistanta electrica destul de rar ajung la temperaturi asa de mari. Cu kantal si superkantal se ating 1200 respectiv 1700 grade. Cred ca se poate si mai mult dar nu cunosc cu ce materiale. In schimb mai sunt si alte metode de a incalzi atmosfera...

[dan_mitea]

Hai sa va povestesc cum se fac matritele pentru piese complexe si cu detalii fine. Inainte de revolutie convinsesem directorul fabricii sa facem machete de avioane. Am lucrat ceva timp in sensul acesta dar a venit revolutia si s-au schimbat prioritatile.
Se face un model din ceara de modelaj cu toate detaliile finale. Aici aveam un artist ce terminase design-ul. Se arginteaza si apoi se depune un strat gros de crom. Cam 1 mm. Aceasta este matrita. Se pozitioneaza intr-o placa de metal scobita. Se toarna aluminiu sau alama intre partea cromata si scobitura in metal. Bineinteles se umbla cu jumatatile piesei. Problema pe care o mai aveam de rezolvat era cum sa pozitionez perfect jumatatile din cele doua parti ale matritei. Tehnologia o gasisem la Electrecord. Asa fac ei matritele pentru discuri. Va dati seama ce detalii are o astfel de matrita.
Materialul ideal pentru modelism este ABS-ul sau PAS-ul. Din aceste materiale se fac modelele din plastic.
De curand am incerat sa folosesc ...am un lapsus. Este ceva ca un cauciuc siliconic facut de Dupont. Special pentru asa ceva. Am gasit reprezentanta din Bucuresti si i-am intrebat la ce temperatura rezista. Urma sa se intereseze dar am plecat. Ideea este urmatuarea : Se face mulajul din ceara de modelaj. Se toarna gips peste el. Se topeste ceara. Se toarna cauciucul siliconic .Se arunca gipsul. Peste cauciuc se toarna matrita din.... Urma sa-mi spuna ei daca rezista la Al. Pentru serii mici ar fi mers. Se pare ca asa se fac soldateii din rasina. Ceva s-a scris si intr-un Modelism mai vechi.

[Skyspy]

Deci daca am vrea sa simplificam:facem jumatatile de piesa la CNC din otel,le punem pe fundul unei cutii
tot din otel, turnam peste el aluminiu si daca il intoarcem in sus avem deja o jumatate de matrita.Facem
acelasi lucru cu cealalta jumatate avind grija sa pozitionam piesa exact in acelasi loc si prevazute eventual
cu niste bolturi de centrare si voila avem matrita.Desigur cu pozitionarea e mai complicat cu piesele mai
complexe in rest nu vad probleme majore la aceasta tehnica Electrecord. :) :) :(

[dan_mitea]

Cu singura mica observatie ca modelul se face din CEARA de modelaj. Nu stiu unde ai citit tu ca se face din otel pe CNC.
Daca tu stii o alta metoda te ascultam.

[Skyspy]

Pai eu am sugerat chestia ca sanu mai umblam cu ceara si cromari,daca tot am dispune de o freza CNC sa faci
jumatate din pozitiv direct din otel si cavitatea sa o umpli cu aluminiu dupa care jumatate din forma pozitiva ramine imprimat in alumuniu si reprezinta o jumatate de matrita.

[bitex]

Daca e sa pot face ceva incerc sa merg pe ceva usor de facut. Am vazut matrite facute si direct in otel foarte dur si in duraluminiu. Eu zic ca e bine sa facem cât mai ieftin si cât mai bun. Dar sa facem. Materialul matritei este impus de materialul care va fi turnat/injectat in ea. Se face cum e mai ieftin. Majoritatea matritelor dure stiu ca se faceau prin electroeroziune, cu electrozii facuti pe CNC. Teoretic cred ca se pot face si direct pe CNC, dar nu stiu daca e rentabil (timp si scule).

[dan_mitea]

Vorbim de lucruri diferite. Prin eroziune nu se obtine rugozitatea necesara. Sunt necesare multe zeci si chiar sute de ore de lustruit manual. Mai ales ca eroziunea se face in piesa calita. Deci detaliile lasa de dorit. Prin frezare nici atat. Nu are rost sa intram in amanunte dar ganditi-va ca cel mai mic detaliu depinde de dimensiunea varfului sculei, de viteza de aschiere de avansul sculei.
Frezarea se face in material crud.
Eu v-am spus cum se obtine o matrita foarte dura ( din crom ) si cu detalii oricat de mici.
Daca am avut impresia, gresita, ca am fost luat in ras imi cer scuze.

[bitex]

Nu e asta. Stiu si eu ca se merge cel mai bine pe ceara, grafitare sau ceva similar apoi cromare si tot asa pâna la lustruire. Sau cu modele usor fuzibile de genul polistirenului expandat, daca se poate. Nu o sa ajungem sa face asa ceva, nu ca nu vom sti cum ci ca nu vom avea cu ce. Ca daca eram in stare o faceam pâna acum. Orice ora e importanta...

[KRI]

Da imi amintesc ca am citit pe undeva pe net despre unul care facea in regim de hobby astfel de matrite, lucra cu modele din ceara, pe care la grafita, depunea electrochimic cupru si apoi croma toata smecheria, era aproape procesul descris de se poate si asa, dadea chiar si ceva poze. dar trebuie sa mai caut pagina web, oricum gasesc interesant procesul descrs.
Am reusit sa gasesc prin cursul de injectat mase plastice ceva schite de masini, masinile sunt cu alimentare automata, aceasta se face printr-un melc (care pe linga miscarea de rotatie are si o miscare de translatie), ca cel de la masina de tocat, dar din schitele alea din curs nu prea imi dau seama clar, daca melcul functioneaza in acelasi timp si ca piston injector, poate ma lamuresti tu. @Se poate...

[dan_mitea]

La incarcare agregatul este impins cu duza in matrita. Bineinteles ca matrita este inchisa altfel forta cu care impinge agregatul rupe suruburile de fixare si arunca matrita. Am patit personal asa ceva cu o scula de 100 kg :unsure:
Snecul (melcul) este invartit si lasat aproape liber axial. In timp ce se invarte angreneaza granulele din cos si le impinge in partea anterioara a cilindrului. Acel "aproape" se regleaza de obicei controland cat de usor este lasat sa iasa uleiul din cilindrul de injectie. Daca forta este prea mica atunci materialul nu este omogen. Daca este prea mare atunci nu incarca. Tot indesand material in fata snecul se deplaseaza inapoi. Un limitator opreste incarcarea atunci cand se ajunge intr-o anumita pozitie. Asa se stabileste cantitatea exacta de material.
Dupa ce s-a terminat incarcarea snecul este impins in fata si scula se umple cu material. Precizez ca snecul are in capat o supapa care permite incarcarea si totodata se inchide cand se face injactia ca sa nu scape materialul pe langa snec.
Trebuie avut grija ca matrita sa aiba ~ 60 grade. In general se raceste. Dar trebuie avut grija sa nu o racim prea mult.
Dupa injectie snecul ramane in continuare impins in fata pentru ca sa compenseze contractia materialului in timpul racirii.
Acesta este procedeul simplu care se aplica la materiale usor de injectat si sub forma de granule.
La cele sub forma de praf sau tocatura prea fina exista inca un snec mai mic in cos sau un piston care ajuta materialul sa fie tras in snecul
principal.
La materialele mai dificil de prelucrat se folosesc cicli de functionare mai complexi : Se injecteaza se retrage snecul, se injecteaza din nou...Cu diferite presiuni si viteze de injectie.
Si ca totul sa fie si mai frumos sa nu uitam ca in timpul racirii piesele se contracta in general cu 4 %. Dar aceasta valoare difera foarte mult nu numai de la un material la altul ci si in functie de forma piesei de viteza de racire, de umiditatea materialului si de alti factori de-ti vine sa plangi cand masori piesele.
Cu acelasi material am obtinut si diferente de 0.5 mm la piese facute in doua zile consecutive :unsure:
Imi pare rau ca m-am necajit mai devreme dar este pacat sa facem bascalie unii de altii daca suntem bine intentionati si vrem sa aflam ceva unii de la altii. Ma refer la Skyspy.

[Skyspy]

Imi cer scuze daca am dat impresia de asa ceva insa eu ma gindeam tot timpul sa simplific procesul
cit se poate mai mult la un nivel de hobby accesibil pt. multi.Cel mai bine ar fi niste poze care cred ca sint
mai greu de procurat sau macar niste schite de principiu afisate in forum.Si cu calitatea suprafetelor
prelucrate iti dau perfecta dreptate.Fara slefuire manuala nu ai cum sa scoti rugozitea necesara pt. cele mai
mici detalii.

[Marinaru]

...am vazut in 93 la Metav-Baneasa (unde se prelucrau piese de avioane) cum se faceau niste rotoare multipale (care din pacate nu aveau tangenta cu aviatia....de atunci si intrase in restructurare si traiau pe apucate): se confectiona butucul rotorului si palele separat, din ceara de modelaj, dupa care cu ajutorul unei torte cu metan, se imbinau manual...treaba de chinez batran...si totul era productie, nu prototip!!!....Piesele finale din ceara erau acoperite cu ceramica alba (cochila avea in final un aspect rugos extern, arata neregulat, ca un coral chinuit din Mururoa). Cand totul era gata, cochilele pline cu modelul de ceara se introduceau in cuptor unde se incalzeau si se goleau de ceara...ceara se recupera intr-un butoi ordinar din tabla, de 200 litri, din care, cu ajutorul unui batz, indrumatorul ne depila pe maini cand ne era lumea mai draga, atenti fiind la procesul tehnologic!!!...in cochile urma sa se toarne aliaj de siluminiu, dupa racire ceramica se sfarama si ramanea piesa nuda!

Aceasta postare a fost editata de Marinaru: 08 December 2003 - 11:02 AM

[Bibanu]

Va pot expune modul in care am realizat personal o instatalatie home made (aproape!) pentru injectat mase plastice.
Am luat un cilindru in interiorul caruia am montat un snec (respectivul a fost lucrat pe o masina speciala de un meserias). La un capat am montat o cuva de preluare a granulelor, iar la celalalt capat am montat prin infiletare un ajutaj (interschimbabil, cu diferite diametre ale diuzei). Partea dinspre ajutaj a cilindrului (pe o portiune de 2/3 din lungimea totala a cilindrului) am acoperito cu o folie de mica (cca 0.5 grosime) peste care am infasurat cca 10 spire din platbanda de kantal. Peste acesta am infasurat din nou mica si un strat de asbest. In inetriorul acestui mini cuptor am montat un termocuplu. Initial, alimentarea dispozitivului am realizat-o prin tatonari cu un autotransformator, dupa care am construit un termostat cu tiristor (asta dupa multe experimentari...) Partea aceasta a dispozitivului se aseamana cu o masina de tocat carne. In primele faze, antrenarea snecului am facut-o cu ajutorul unui motor de stergator de parbriz (inclusiv reductorul) de la camioane dar am constata ca nu avea suficienta putere si am trecut la utilizarea unui motor electric de 0,5 KW la care am adaptat un reductor.
Matritele le-am realizat apeland la diversi meseriasi (neavand acces nici la un strung nici la o freza). Am reusit turnarea unor piese mici si mijlocii utilizand granule de PVC si de ABS. Cu acesta din urma se lucreaza excelent. Temperaturile de topire le-am determinat prin incercari (dupa f.f.f. multe experimente), dupa care am trecut la biblioteca si am gasit toate graficele si caracteristicile procesului de injectie). Pentru o calitate a pieselor cat mai mare se mai folosesc diversi aditivi.
Pentru piese foarte mici am realizat un cilindru cu piston pe care il actionam cu un cric de masina hidraulic de 2 T. Incalzirea granulelor o faceam punand cilindrul pe un resou. A mesr si merge!
Singura mare problema, dupa parerea mea, in acest domeniu, ramane posibilitatea de a realiza matrita necesara; aceasta necesitand intotdeauna posibilitati de uzinaj.
Va stau la dispozitie cu detalii suplimentare!

[bitex]

Tehnica descrisa de Marinaru se foloseste la turnare. E buna si ieftina in lipsa unei matrite scumpe. Merge bine la unicate si serii mici.

Bibanule, ai un 10 de la mine. Mi-a mai crescut putin moralul ca era la pamânt... Nu ca nu stiu ce-i in industrie ca am mai dat pe acolo, dar stiu ca se poate si ceva simplu. E drept ca randamentul e mic, dar se poate construi home made o varianta acceptabila.
Ceva detalii despre surub (snec)? Ca pot sa fac si eu unul, sau sa gasesc gata facut. Desi pot adapta totul la ce gasesc. Varianta cu snecul nu o stiam. Si nu credeam ca e mai buna decât cu piston simplu, desi imi dadeam seama ca masa topita trebuie oarecum omogenizata.
Am vazut in talcioc banda de kantal, de diferite grosimi, pe la 10.000-50.000 metrul liniar, in functie de sectiune.
E mult, e putin? Are cineva o alta sursa? Ca daca e cazul merge si o rezistenta de resou, ca nu e necesara o temperatura foarte mare. Dar nici sa o schimb periodic parca n-am chef.
Daca zici c-a mers si mecanic, o sa incerc prima oara varianta asta, ca-i mai ieftina decât o instalatie hidraulica. Multam fain pentru speranta!

[Skyspy]

Si atunci cum ramine cu presiunile de sute de atmosfere mai sint necesare din moment ce Bibanu a
lucrat cu un motor de 0,5 Kw cu actionare mecanica?Ce cantitati ai folosit in g de materie prima si cit de mare
trebuie sa fie granulele ca sa se poata topi bine?Intreb asta ca am citeva placi de 1mm de ABS si ma gindeam
ca daca le-as taia feliute mici le-as putea folosi in cilindru de injectat.

[Skyspy]

In legatura cu snecul care inseamna melc in germana as avea o sugestie.La Oradea se fac niste prese
pentru ulei pe acest principiu.Adica melcul stringe semintele si le preseaza la capatul cilindrului pina iese
ulei din ele.Nu s-ar putea folosi un astfel de melc la masina de injectat?

[KRI]

pentru cei interesati de scheme am reusit sa scanez citeva schite din cursul meu, nu stiu daca va ajuta la ceva dar eu oricum le-am pus la adresa asta
http://groups.yahoo.com/group/ro_auto_rc/f...files/Plastics/
Problema ar fi ca nu mai stiu cum sunt setarile grupului, si tot incerc de vreo juma de ora sa le schimb sa aiba toata lumea acces fara sa trebuiasca sa se inscrie dar nu mai stiu cum se face, asa ca daca nu reusiti sa le luati fara sa va inregistrati si le doriti neaaparat trimiteti-mi un MI cu adresa de mail sau eventual o adresa unde sa le pot face upload usor, si le trimit, dar au cam un mega toate cele trei fisiere

[dan_mitea]

Nu prea se poate folosi orice snec. Sunt modele pentru injectie, pentru extrudere.... Difera substantial. Presiunile de care discutam sunt necesare obtinerii unei piese omogene, fara goluri si fara supturi in urma racirii.
Referitor la PVC. In timpul incalzirii se degaja acid clorhidric in statrea sa naturala. Adica gaz. Materialul trebuie sa stea cat mai putin timp incalzit. Deci cantitatea de material incalzit trebuie sa fie minima. Asta este in cazul snecului. Chiar si asa se recomanda ca in duza sa se introduca o piesa care sa-i micsoreze volumul. In cazul cilindrului este necesar sa se ia aceleasi masuri.
Sa stiti ca am vazut functionand o masina cu snec cu injectie continua. Injecta papucii aceia ce se gaseau in talcioc. Calitatea piesei obtinuna era cam deficitara. Motorul avea 7 Kw si antrena snecul cu 5 curele trapezoidale. Snecul, datorita fortelor tranzversale foarte mari era impanat ,la propriu, cu rulmenti langa roata de curea.

[KRI]

Am si eu o intrebare, racirea semifabricatului, din cite am inteles se face cit inca mai este in matrita, ea se face cu aer sau cu apa?

[dan_mitea]

Marea majoritate folosesc apa. Iar perfectionistii apa dedurizata ca sa nu se infunde canalele de racire. Dar in prima faza nu racesti. Pana se incalzeste scula la ~ 60 grade. Pe urma reglezi debitul de apa sa ai aceasta temperatura. Bineinteles ca nu vorbim de trei presari ci de mai multe.In general injectia, datorita costurilor mari pentru scula si utilaj, este pentru serie.
Pentru piese din materiale deosebite si foarte pretentioase ( inainte de revolutie am injectat piese pentru centrala nucleara de la Cernavoda) se folosesc si calapoade pe care se pun piesele sa se raceasca in voie dupa racirea preliminara din matrita. Inconvenientul este ca trebuie sa ai atatea calapoade cate piese produce masina in timpul cat se racesc. M-am exprimat incalcit ? ;)

[Bibanu]

Dispozitivul cu snec (melc) de care v-am spus m-a ajutat sa injectez obiecte din ABS destul de mici ca dimensiune. Pentru piesele mari sunt necesare presiuni de injectie destul de serioase. La piesele injectate de mine nu am reusit intotdeauna sa obtin o structura perfect omogena. Cu cat piesa era de dimensiuni mai mici cu atat factorul calitativ era mai evident. Datorita faptului ca viteza de injectie este relativ mica, a trebuit sa preincalzesc matrita. Timpul total necesar unei injectii este relativ mare (dar acest lucru nu m-a deranjat avand in vedere ca nu eram normat... :D ). Rezultatele cele mai bune le-am obtinut la piesele f. mici utilizand sistemul cu cilindru si cric auto. Dar asa cum am mai spus singura problema ramane matrita. La piesele cu forme dreptunghiulare si fara multe detalii am realizat singur matritele prin imbinari de placi de dural (exista riscul plictisului f. rapid, din pacate!). Oricum se poate...

[D3xt3r_Jr.]

shi pe mine m-ar interesa asha ceva deoarece as vrea sa imi fabric varfurile la rachete din PVC
PS un vecin de-al meu are o masina de injectat shi este actionata manual cu o roata dintzata cu manivela care actioneaza o tija cu dinti pe ea
scuze pt exprimarea "tzaraneasca" sper sa intzelegetzi la ce ma refer

[Picatot]

Masele plastice nu sunt neaparat turnate, extrudate....
Se pot prepara mase plastice usor si relativ repede si acasa. Daca aveti pe acasa cartea "PREPARATI SINGUR" ve-ti gasi retete de materiale plastice care ar putea satisface orice piesa de care am avea nevoie.
Retete existente:
1. Prepararea celuloidului(din resturi de hirtie);
2. Inlocuitor de celuloid;
3. Inlocuitor de cauciuc dur;
4. Rasini sintetice;
5. NOVOLAC;
6. GALIT (din lapte);
Un alt capitol e metalizarea maselor plastice care se face la fel de usor.

Problema e alta: Daca am piesa si e varza fac o matrita de ipsos si torn plasticul preparat dupa una din retetele anterioare. Daca nu o am revenim tot la CNC si la prelucrari mecanice de precizie.
Daca cineva e interesat de retetele mai sus mentionate, sa se exprime si in limita timpului disponibil le voi posta pe forum.
In rest s-auzim numai de bine!

Aceasta postare a fost editata de Picatot: 29 June 2004 - 05:20 PM

[D3xt3r_Jr.]

da-mi un mail cu aia despre preparea plasticului (cum se prepara, turnarea etc.)
PS matrite va fac eu daca vretzi datzi dimensiunile shi in functzie de marime va spun un pretz (mai mult de 100.000 nu o sa fie)

[Picatot]

Vom incerca un mic serial

Ziua 1:
Mase plastice usor de preparat din uleiuri, rasini etc

1. Un inlocuitor al cauciucului dur se poate prepara amestecind:
1.1 bitum (smoala) 35parti;
1.2 stearina 35 parti;
1.3 Pulbere de sulf 4 parti;
Amestecul se incalzeste la 200 grade C, temperatura la care se tine 2 ore, pentru al “vulcaniza” dupa care se poate turna in forme.


2. Un material plastic preparabil la rece:
2.1 Ulei de in 10parti;
2.2 Bitum 10 parti;
2.3 Rasina de pomi 6 parti;
2.4 Umplutura 74 parti;
Umplutura poate sa fie vata de azbest sau orice alt material maruntit sub forma de pulbere;
Masa se omogenizeaza dupa care se preseaza in forme.
Intarirea are loc daca obiectele se tin la caldura.

3. Masa plastica casanta:
3.1 Smoala 6parti;
3.2 Rasina de pomi 3parti;
3.3 Ulei de animal 1 parte;
3.4 Argila 0,5parti


4. Alt plastic:
4.1 Ceara maruntita 40parti;
4.2 Pulbere de selac 18parti;
4.3 Negru de fum 10 parti;
4.4 Pulbere de ocru 30 parti;
Amestecul se omogenizeaza bine dupa care se topeste la 120-130 grade C. La sfirsit topitura se preseaza cit mai calda, intr-un tipar rece.

De miine urmeaza chestii mai complicate.
PS: Ca sa nu fiu acuzat de plagiat mentionez ca materialele sunt extrase din "PREPARATI SINGUR" autor DAN I SERACU, editura Albatros 1982

Aceasta postare a fost editata de Picatot: 30 June 2004 - 06:40 AM

[D3xt3r_Jr.]

Picatot, la 30 Jun 2004, 06:34, a spus:

2. Un material plastic preparabil la rece:
2.1 Ulei de in 10parti;
2.2 Bitum 10 parti;
2.3 Rasina de pomi 6 parti;
2.4 Umplutura 74 parti;
Umplutura poate sa fie vata de azbest sau orice alt material maruntit sub forma de pulbere;
Masa se omogenizeaza dupa care se preseaza in forme.
Intarirea are loc daca obiectele se tin la caldura.




4. Alt plastic:
4.1 Ceara maruntita 40parti;
4.2 Pulbere de selac 18parti;
4.3 Negru de fum 10 parti;
4.4 Pulbere de ocru 30 parti;
Amestecul se omogenizeaza bine dupa care se topeste la 120-130 grade C. La sfirsit topitura se preseaza cit mai calda, intr-un tipar rece.

pt astea ai nevoie de vreo presa speciala su potzi sa le pui intr-un dispozitiv tip seringa shi apoi sa le presezi in matritza
daca nu asha detaliaza putzin
PS ce este pulberea de selac shi pulberea de ocru shi de unde fac rost de ele

[Picatot]

Raspunsul privitor la turnare il vei avea mine dimineata, in urmatorul capitol.
Privitor la pulberea de serlac, banuiesc ca e cea din care se obtine lacul serlac (vezi pe la o fabrica de mobila). iar pulberea de ocru e sigur cea care se gaseste in comert pe la chimicale.

Ptr retetele simple ar trebui facute niste mici experimente, ca in carte nu e dat nici un fel de caracteristci ale materialelor care se obtin. Si apoi poti face variatiuni pe aceiasi tema (schimbi proportia partilor usor si vezi cum se comporta.

[D3xt3r_Jr.]

PS ceara de la lumanari e buna :D

[Marinaru]

da...da nu face minuni in prezenta pamantului!!! :D

[Skyspy]

Si pentru negru de fum te duci pina-n Copsa Mica ?:D)) :D :D :o