Aceasta postare a fost editata de MUGUR: 23 April 2011 - 10:10 AM
Canoniera Fulgerul, 1873 Incerc sa adun informatii despre ea.
#363
Postat 30 April 2011 - 01:09 PM
Frumos modelul navigant! Avand in vedere ca l-ai facut dupa linii de apa de nava fluviala, sunt curios cum se comporta la apa. Crezi ca ar putea sa navigheze cu vele la o asemenea forma a corpului, fara a avea o deriva laterala exagerata?
In privinta culorii, eu cred ca asa era, gri si nu negru. Si cu parapetul teugii negru, cum l-ai facut tu.
Acuma, ma gandesc daca aceasta culoare era chiar gri sau nu era un pic virata fie spre maroniu, fie spre masliniu. Spre maroniu ar vira in mod firesc corpul in momentul in care ar incepe sa rugineasca, iar spre masliniu era aleasa de obicei culoarea corpului pentru a-si implini scopul firesc de se contopi cat mai mult in culorile mediului natural in care se gaseau de obicei navele. Din acelasi motiv, partea imersa, opera vie, era vopsita nu in rosu, ci in verde smaragd, pentru a se confunda cu valurile. Chestie care a culminat cu verdele inchis in care si-au vopsit austriecii complet navele inainte de primul razboi mondial, si caruia i s-a zis in mod ironic "montecuccolin".
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea s-au facut primele incercari de vizibilitate a navelor in diverse conditii de navigatie, iar concluziile acestor incercari s-au vazut la modul serios in felul cum au piturat marile puteri navele lor in primul razboi mondial. Adica, sistemul "tarcat" care a fost folosit atunci, s-a adoptat din nou in cel de-al doilea razboi mondial si mai este folosit in egala masura pana in ziua de azi.
Contrar parerii comune, este foarte eficient. Tin minte ce surpriza de proportii am avut in urma cu mai multi ani, cam prin 1988, cand am iesit in larg la Constanta si am dat ocol unei nave construita pe Santierul Naval Constanta care tocmai era in larg in dreptul Constantei la probe tehnice. Nu era data inca pitura finala, era doar grunduita si dadusera si ei pe corpul navei cu vopselele pe care le-au avut. Mai precis, mai multe culori din gama pamantie, adica o parte maroniu inchis, o parte siena, o parte galbui. Din cauza ca era asa "tarcata" pana n-am ajuns langa nava nu mi-am putut da seama cu precizie cat de mare este, ce forma are s.a.m.d.
#364
Postat 01 May 2011 - 06:38 PM
MR-JW, la 23 April 2011 - 10:20 AM, a spus:
Ce motor i-ai pus?
Salut,
I-am instalat doua motoare vechi cu perii, avand in vedere faptul ca viteza navei reale era sub 9 nd. Viteza este redusa, iar acest lucru ofera un plus de credibilitate modelului. Macheta are 2 kg la o lungime de 60 cm, ceea ce ar permite si instalarea unei masini cu abur.
Mai jos este o fotografie a unuia dintre motoare:
Aceasta postare a fost editata de MUGUR: 01 May 2011 - 06:39 PM
#365
Postat 01 May 2011 - 06:52 PM
Am inlocuit cele trei ferestre rectangulare ale cabinei de comanda (varianta C. Craciunoiu) cu doua hublouri pentru iluminarea bucatariei (varianta modelului de la MMR).
Am incercuit cu rosu o diferenta pe care o consider importanta intre forma bordului liber al navei reale (fotografia de la Sulina) si cea a modelului; se pot observa forma inclinata a bordajului navei reale si cea verticala in cazul machetei.
#372
Postat 01 May 2011 - 08:48 PM
MUGUR, la 01 May 2011 - 06:38 PM, a spus:
I-am instalat doua motoare vechi cu perii, avand in vedere faptul ca viteza navei reale era sub 9 nd. Viteza este redusa, iar acest lucru ofera un plus de credibilitate modelului. Macheta are 2 kg la o lungime de 60 cm, ceea ce ar permite si instalarea unei masini cu abur.
Mai jos este o fotografie a unuia dintre motoare:
De asta te intrebasem, fiindca am crezut ca ai pus motor cu aburi
#373
Postat 02 May 2011 - 05:12 PM
MR-JW, la 01 May 2011 - 08:48 PM, a spus:
Am avut aceasta intentie si am studiat oferta celor de la WILESCO. Din pacate, cu toate ca ma incadram din punct de vedere al greutatii, gabaritul masinii si, mai ales, al cazanului depaseau posibilitatile navei.
#374
Postat 02 May 2011 - 05:18 PM
kno3, la 01 May 2011 - 07:33 PM, a spus:
Dupa cum ai putut observa, macheta canonierei prezinta o diferenta majora fata de canoniera reala: bordul inclinat. Nu mai pot remedia acest lucru si am oprit lucrarile asteptand propunerea de reconstituire a lui Victorian. Am repus nava in functiune numai pentru a observa efectul culorii "gri marine nationale"; de asemenea, am lipit o banda izolatoare neagra la prova, dupa indicatiile lui Victorian, pentru a-l sprijini in munca de reconstituire.
Varianta pe care intentionam sa o construiesc era aceea cu tunul de 57mm si doua mitraliere pe duneta.
#375
Postat 02 May 2011 - 07:00 PM
Ce spui despre motorul acesta:
http://www3.towerhob...p?&I=LXAR01&P=7
Multa, multa bafta, impatimitilor.
#376
Postat 03 May 2011 - 08:52 AM
dan_mitea, la 02 May 2011 - 07:00 PM, a spus:
Ce spui despre motorul acesta:
http://www3.towerhob...p?&I=LXAR01&P=7
Multa, multa bafta, impatimitilor.
Salut, Dan,
Cazanul cu abur al motorului respectiv nu ar intra in nava decat daca ar fi practicata o deschidere inestetica la nivelul puntii. Cel mai potrivit ar fi un cazan orizontal, asa cum aveau si vasele reale.
Multumesc pentru aprecieri!
O zi buna!
#377
Postat 03 May 2011 - 11:44 AM
Multumim de comentarii!
De fapt sunt doua discutii diferite. Intai, e vorba in primul rand despre cum era nava reala, iar pe urma, odata ce am reconstituit planurile, e alegerea fiecarui modelist daca sa-i puna motor cu aburi sau motor electric. Si, desigur, va trebui sa gaseasca un mod de a masca accesul la maruntaiele corabiei in asa fel incat sa nu se vada inestetic. Probabil ca pentru a ajunge la caldare solutia cea mai buna este sa se ridice suprastructura centrala. De altfel, fiti siguri ca asa se ajungea la caldare si in mod normal. Marea majoritate a suprastructurilor navelor nu faceau corp comun cu nava, ci erau fixate cu ajutorul unor tiranti speciali, care fixau respectivele elemente peste gurile lor de tambuchiuri. La bricul Mircea, in timpul furtunii din 1888, tirantii care fixau bucataria pe punte s-au rupt si cabina respectiva a inceput sa se miste incoace si incolo pe sub platforma comenzii, zdrobind totul in cale. Din fericire mai erau in jur o gramada de acareturi care au reusit sa-i limiteze miscarile, altfel ar fi fost prapad.
La fel e si la Fulgerul: daca te uiti cu atentie, chiar se vad tirantii care sustin suprastructura bucatariei si a cosului la locul lor. Sub aceste elemente exista o deschidere dreptunghiulara, o gura de tambuchi de mari dimensiuni, prin care se putea scoate la nevoie cazanul navei.
In privinta corpului, din pacate asa este cum spune Mugur, planul desenat de domnul Craciunoiu se bazeaza in principal pe modelul de la Muzeul Marinei, considerat a fi un model de santier in care cel putin forma corpului este corecta. Dupa ce am analizat cu atentie povestea asta, ma tem ca nu este un model de santier, ci doar un model folcloric cu niste elemente extrem de bine realizate, ale cuiva care chiar a cunoscut nava. Cum spune si Mugur mai sus, e simplu de dovedit ca modelul nu respecta forma navei reale atunci cand privesti poza cu vederea laterala si vezi ca la nava reala copastia era inclinata.
Trebuie sa precizam ca este vorba despre niste poze pe care domnul Craciunoiu nu le-a avut, au aparut ulterior propunerii d-sale de reconstituire.
La modelul de la Muzeul Marinei e o portiune la mijlocul navei in care copastia devine verticala. De altfel, e simplu de inteles ca nu poate fi astfel daca vezi in poza ca in locul respectiv este "agatat" peste bord un segment de catarg. Segmentul respectiv n-ar putea sa stea astfel decat daca ar avea o margine inclinata destul de lunga pe care sa se sprijine.
De unde provine segmentul respectiv de catarg e o alta discutie si mai complicata. Tot ce pot presupune e ca provine de la o alta nava. Daca nu cumva initial Fulgerul avea doua segmente la catargul trinchet si o vela patrata, find ceea ce englezii ar denumi "topsail schooner". Ceea ce nu este imposibil, dar e imposibil de dovedit pentru mine acum, in lipsa documentelor originale.
Asa ca singura varianta de reconstituire posibila este sa merg pe ceea ce vad in poza mea sepia, care e putin mai timpurie decat poza din albumul "Ostirea romana marelui ei Capitan" din 1902. In ambele poze nu mai vedem turela, in schimb se vede la mijlocul navei un tun Krupp despre care stim ca ar fi de captura de la turci. Din fericire atat tunul cat si afetul seamana foarte bine cu un tun gasit de Mugur intr-un muzeu din Finlanda, asa ca o sa desenez ceea ce vad in pozele din Finlanda si ala va fi tunul. Simplu!
#378
Postat 03 May 2011 - 12:42 PM
Aceasta postare a fost editata de kno3: 03 May 2011 - 12:43 PM
#379
Postat 04 May 2011 - 03:19 PM
Victorian, poti sa marchezi tirantii in fotografie? eu nu ii vad.
"De altfel, e simplu de inteles ca nu poate fi astfel daca vezi in poza ca in locul respectiv este "agatat" peste bord un segment de catarg. Segmentul respectiv n-ar putea sa stea astfel decat daca ar avea o margine inclinata destul de lunga pe care sa se sprijine."
Daca respectiva piesa este un tangon?
Aceasta postare a fost editata de MUGUR: 04 May 2011 - 03:19 PM
#380
Postat 05 May 2011 - 01:48 PM
http://666kb.com/i/bt81wa8tphf9qe0qh.jpg
Am evidentiat tirantii cu rosu si litere mici a-b-c-d. Dupa cum vezi, sunt doi a-b pentru partea dinspre pupa care sustine cosul si inca doi c-d pentru partea prova care este cabina bucatariei. Suprastructurile nu se tin numai in tiranti, ele sunt facute sa se potriveasca fix peste golul respectiv si in mod normal se tin locului prin imbinare continua cu marginea golului din punte. Ar putea sa iasa de acolo doar daca suprastructura este ridicata cat sa iasa din gol, insa o tin in loc atat propria greutate cat si tirantii respectivi. Se mai observa, destul de vag, ceva ce ar semana cu o bara de legatura orizontala dintre tirantii b-c. Ar putea avea rolul solidarizarii intre cele doua portiuni, pupa si prova ale suprastructurii. Te rog sa mai observi ca distanta dintre aceste elemente si montantii parapetului este riguros aceeasi de fiecare data, ceea ce sugereaza o legatura directa intre ele si coastele din interiorul navei. Nu pot pentru moment sa ma pronunt daca montantii parapetului sunt in continuarea coastelor sau, dimpotriva, pe intervalul de mijloc intre cele doua. Oricare ar fi logica insa, aceste elemente sunt in mod categoric coordonate intre ele. Nu intotdeauna logica structurala este foarte usor de deslusit. Spre exemplu, la bricul Mircea asa cum rezulta atat din poze, cat si din specificatiile tehnice, montantii parapetului sunt coordonati cu pasul coastelor din interior intr-un mod foarte complex, daca imi aduc aminte bine, se suprapun doar odata la 21 coaste!
In privinta elementului orizontal, ai dreptate, ar putea sa fie un tangon, insa mie mi se pare ca este in egala masura prea lung dar si prea gros ca sa fie asa ceva. Ma nedumereste atat forma lui spre prova (unde se termina brusc si nu pare sa existe o articulatie) cat mai ales elementul vertical pe care l-am notat cu semnul intrebarii. Acel element mie unul imi sugereaza O CRUCETA. Caz in care ar putea sa fie segmentul median de catarg sugerat de mine in postul anterior. Desigur, forma elementului nu e chiar potrivita (elementul pare sa se subtieze spre pupa, exact invers decat ar face-o un segment de catarg care are cruceta spre prova). Poate ca nu este o cruceta (nu vad si partea simetrica spre sus) ci doar o bucata de lemn agatata de parapet, sau eventual chiar si o consola metalica de sustinere.
Daca este tangon, prezenta lui ar intari in mod categoric ideea ca nava avea initial vele patrate pe catargul trinchet, fiindca rolul real al tangonului acesta este, de a oferi un punct de sprijin in afara corpului pentru manevrarea coltului inferior al unei vele patrate. Si nu neaparat a velei, mai degraba a extensiei sale numita VERFAFOR. O goeleta nu are de ce sa aiba tangon fiindca n-are nevoie de asa ceva, desi marinarii romani foloseau tangonul atat la Mircea, cat si la Elisabeta mai putin pentru vele cat pentru manevrarea barcilor atunci cand erau lasate la apa. Am avut chiar un diferend pe tema asta cu regretatul comandor Donici, care sustinea ca tangonul foloseste la barci, si a trebuit sa-i arat o poza cu Mircea navigand cu vele si verfafori ca sa-l conving ca Mircea avea asa ceva si ca tangonul e folosit pentru manevrarea velelor.
Ar mai putea sa fie si altceva, o simpla prajina folosita de marinarii bordului pentru a opri nava pe malul Dunarii intr-o zona ne-amenajata. Sunt sigur ca ai vazut tehnica asta de oprire unde se foloseste una sau si mai bine doua prajini pentru a tine nava departe de malul cu adancime primejdios de mica.
Eu unul, daca ar fi sa pariez, as paria pe varianta (3) adica a unei simple prajine pentru amarare. Probabil mai aveau una identica si in bordul babord.
Aceasta postare a fost editata de Victorian: 05 May 2011 - 01:49 PM
#381
Postat 05 June 2011 - 11:40 AM
#382
Postat 12 August 2011 - 01:14 PM
O colectie de poze interesante cu un alt model al navei Fulgerul, din pacate construit tot dupa planurile MRB, cu problemele respective. Enjoy...
#383
Postat 27 November 2011 - 06:28 PM
vedeti si voi in imaginea alaturata
Totodata voi mai studia acea imagine si daca ma e ceva interesant postez aici...sunt curios daca acele 3 hublouri de sub suprastructura (ce apar in planurile Modelism) au existat in realitate...
#384
Postat 01 December 2011 - 06:05 PM
#386
Postat 09 December 2011 - 06:00 PM
kno3, la 01 December 2011 - 06:05 PM, a spus:
@kno3,
1. Aceasta imagine - si toate celelalte din acelasi album - sint scanate de mine cu o rezolutie maxima posibila (800 /1200 dpi). De ex. poza aceasta are fisierul rezultat de 116MB...
2. "Fulgerul" este postat de mine online in trei ipostaze (o imagine generala si doua detalii). Din pacate toate sint cam 1,5MB si nu pot fi puse aici...
3. Cam de un an caut acest album; acum doua luni l-am primit pentru patru zile, timp suficient sa scanez totul;
Numai bine,
Dan
#387
Postat 21 October 2012 - 10:48 PM
http://romaniaforum....-fulgerul-1873/