Salut tuturor,
Absolut remarcabil modelul acelui Massena. M-a uimit mai ales tehnologia de realizare a gurilor de ventilatie. Nu m-as fi gandit la asa ceva... merita incercat!
Mugur, in privinta coloratiei initiale a Fulgerului, am sa te rog sa te intorci la poza sepia din colectia mea. E o poza mai veche decat cea din albumul "Ostirea romana marelui ei capitan" din 1902. Seria mea de poze cuprinde 8 imagini care reprezinta navele "Oltul", "Siretul" "Smeul" "Grivita" "Fulgerul" "Elisabeta" si "Mircea" ultimul cu doua imagini diferite. Intrucat apare "Smeul" si "Elisabeta" imaginile sunt in mod cert facute dupa 1888, anul "nasterii" acestor nave. Mai mult decat atat, "Elisabeta" este cu trei catarge, insa fara vergi, ceea ce inseamna ca poza este facuta dupa 1892, anul in care s-a inaugurat canalul Kiel. Totusi, "Fulgerul" are bompres, in timp ce in 1902 deja nu-l mai avea.
Uita-te cu atentie la coloratura parapetului de la prova si vei vedea ca este fara indoiala de culoare mai inchisa decat restul bordajului. De asemenea, intariturile de gurna sunt sensibil mai inchise la culoare decat bordajul. Acest lucru se poate doar intr-o singura situatie... atunci cand culoarea respectiva este altceva decat negru. Este adevarat ca aproape la fel se vede bordajul Elisabetei, care era in mod cert de culoare neagra. Partea centrala a navei straluceste in soare si e de culoare gri deschis, iar umbrele se vad mai intunecate decat acest gri. Totusi, la Elisabeta nu se vede nici o parte a navei care sa fie in mod cert mai intunecata decat restul, asa cum se intampla in cazul Fulgerului cu parapetul dunetei. Concluzia poate sa fie una singura: parapetul este vopsit intr-o culoare mai inchisa decat restul. Deci, parapetul este negru, in timp ce restul corpului este gri. In cazul in care n-ai mai vazut nave care sa aiba doar partea superioara a suprastructurii neagra, in timp ce restul corpului este gri, priveste aici:
http://www.encyclopi...e-gloire-gd.jpg
Acum, mai este de discutat ce soi de gri este acela. La modelul prezentat mai sus, si care este de la Muzeul Marinei din Paris, placile de metal au ramas lucioase. E de fapt o licenta poetica a modelistului, in realitate nava nu arata astfel. In putinele poze pastrate, nava arata toata de culoare inchisa. In acest desen in mod evident inexact
http://fr.academic##...76/LaGloire.jpg culoarea gri este inlocuita cu un maroniu deschis, asa cum s-ar fi facut metalul odata ce incepea sa se acopere cu un strat subtire de rugina.
http://cache1.asset-...DEFDEF9CC84EFBD
Aici se vede o imagine sectionata a aceleiasi nave in care culoarea bordajului este de asemenea gri, si tot gri este si partea superioara a corpului.
Eu cred ca impreuna cu nava Massena prezentata mai sus toate aceste exemple sunt suficient de convingatoare in a sugera ca navele frantuzesti ale perioadei NU ERAU NEGRE. Stim bine ca francezii si englezii erau inamici pe multe fronturi, mai deschis sau mai putin pe fata. As zice ca era o chestie de onoare nationala ca francezii sa-si gaseasca propriul mod de a-si pitura navele, diferit de cel al englezilor.
Acum, in cu totul alta ordine de idei, am fost ieri din nou la Muzeul Marinei si am revazut cu ochi critic modelul navei "Fulgerul" prezentat acolo. Spre deosebire de momentul de dinainte de renovarea cladirii, cand modelul era amplasat la perete, acum este asezat in mijlocul salii intr-o vitrina mare din sticla. Este vizitabil pe toate laturile, ceea ce este un mare plus pentru modelisti.
Din pacate, vitrina respectiva adauga si un mare inconvenient. Am incercat sa fac poze si blitz-ul straluceste foarte puternic pe geam, practic nu iese nimic.
Totusi, am ajuns la niste concluzii dupa cum urmeaza: suprastructura centrala este in mod definitiv si fara urma de indoiala gandita ca sa adaposteasca bucataria. Usile modelului sunt realizate sectionat pe doua bucati, superioara si inferioara, la fel cum erau si usile bucatariei de la Mircea. Din fericire, partea superioara a usii este in pozitie intredeschisa pe model, astfel incat in interiorul cabinei modelului se poate observa soba bucatariei cu toate detaliile! Nu exista vreo compartimentare a spatiului respectiv, e pur si simplu o cabina cu doua usi laterale. Deci ideea ca in spatiul respectiv ar putea sa existe vreo timona cade complet. Timona trebuie sa fi fost la pupa, astfel incat timonierul sa poata observa velele, insa cum pe puntea dunetei nu se vede nici o timona, singura pozitie in care ar putea sa existe este in interiorul careului ofiteri, in fata cabinei comandantului. Timonierul lucra deci "orbeste" fiind dirijat de pe punte de ofiterul responsabil cu navigatia, care observa si velele in cazul in care se naviga cu vele.
Se vede clar ca elementele suprastructurilor de pe punte au fost realizate de doua maini diferite. Una priceputa si alta mai putin priceputa. Modelistul priceput a realizat suprastructura centrala cu bucataria si cosul, tambuchiul de acces la duneta, turela si, probabil, cele doua grui pentru barci existente (din patru cate ar fi fost necesare).
Modelistul mai putin priceput a realizat o copie sarmana a tambuchiului de acces de la prova si o imitatie jalnica de spirai la compartimentul masini; e posibil ca tot el sa fi adaugat o serie de chestii folclorice precum hublourile de la suprastructura centrala. A mai adaugat niste montanti de parapet absurd de scunzi pe tot parcursul navei, doua scarite de acces iesite din scara (una in lateralul navei intr-un loc unde n-a existat niciodata, o a doua de acces la turela care n-are nici o logica). Mai apar pe model o ancora disproportionat de mica, niste elemente care seamana vag cu un cabestan la pupa, un baston de pavilion vertical peste bompres care este corect pentru Mircea, dar nu si pentru Fulgerul etc. Corpul modelului ce-i drept este foarte frumos lucrat si seamana cu cel observabil in fotografii, cu bordajul inclinat la pupa si la prova care devine vertical la mijlocul navei. Insa elementele de detaliu sunt niste facaturi jalnice: apar niste nari de ancore intr-o pozitie gresita din cauza lipsei parapetului de la prova, hublourile sunt pozitionate complet aiurea, apare un inscris cu numele navei care nu este in locul unde se afla in realitate. Elicile si carma sunt de asemenea in mod cert niste simple adaugiri care n-au nici o legatura cu nava initiala. Mai mult decat atat, am dubii ca nava asta ar fi putut sa guverneze corect cu doua elici si o carma de suprafata absurd de mica, fapt care arunca in aer chiar credibilitatea intregii carene. Ar trebui masurat in intregime modelul ca sa ne convingem daca respecta datele tehnice pe care le stim despre nava in cauza.
As zice ca un modelist experimentat a realizat initial un model care s-a deteriorat/descompletat in timp. Apoi un alt modelist mai putin experimentat a incercat sa repare ce se putea repara, adaugand unele elemente doar dupa descrieri, fara sa aiba nici o idee de scara reala a obiectului reprezentat, intervenind cu idei tehnic corecte, dar fanteziste din punct de vedere modelistic de genul nichelarii elementelor. Apoi au mai urmat inca doua "restaurari" maiestre si a iesit ceea ce vedem azi.
O ultima remarca, spre lauda personalului de la Muzeul Marinei Romane: Am avut marea bucurie sa constat ca in holul secundar de acces spre etaj, asezata pe o folie de plastic, se afla ferita de intemperii carma navei de razboi care zacea pana acum un an in curte, napadita de balarii si spalata de toate ploile. Un mare bravo! Acum avem sanse s-o mai vedem si peste 20 de ani!