[claudiu_ne]

Din fericire am mai gasit cateva imagini, mai clare sa zic asa

[img]http://1898.mforos.com/visit/?http://www.armada.mde.es/museonaval/imagenes/archivo_fotografico/17376.jpg[/img]

sursa: http://1898.mforos.com/visit/?http://www.a...afico/17376.jpg

[kno3]

Interesant la canoniera spaniola ca are aceeasi teava intre cos si cabina cum are si Fulgerul. De asemenea si "colivia" plasata in fata cabinei.
Din pacate turela nu se poate distinge clar in fotografii. La cat pare de lunga, tind sa cred ca avea o forma ovala, altfel nu vad cum ar incapea la prova daca ar fi rotunda. Din pacate nu stiu daca gravura e foarte exacta, oricum e singura in care turela se distinge ceva mai clar si ma face sa cred ca e ovala.

[MUGUR]

kno3, la Feb 6 2011, 01:09 PM, a spus:

Interesant la canoniera spaniola ca are aceeasi teava intre cos si cabina cum are si Fulgerul. De asemenea si "colivia" plasata in fata cabinei.
Din pacate turela nu se poate distinge clar in fotografii. La cat pare de lunga, tind sa cred ca avea o forma ovala, altfel nu vad cum ar incapea la prova daca ar fi rotunda. Din pacate nu stiu daca gravura e foarte exacta, oricum e singura in care turela se distinge ceva mai clar si ma face sa cred ca e ovala.

Nu cred ca era ovala, in perioada respectiva turelele erau rotunde. Am facut apel la Claudiu sa caute planurile canonierelor.
Sunt doua elemente pe care le gasesc incurajatoare:
1.Nu cred ca francezii au desenat si construit turele aparte pentru vasele spaniole si, separat, pentru FULGERUL, avand in vedere faptul ca toate au fost construite pe acelasi santier, iar dimensiunile sunt apropiate. Cu cat faci mai multe piese unicat, cu atat cresc costurile de fabricatie.
2.Se poate observa la turela canonierei spaniole o usa similara cu cea care apare in cazul machetei canonierei FULGERUL de la MMR: o alta similaritate este gabaritul mai mare al turelei decat cel al cabinei.

Claudiu, ne bazam pe tine!

O seara buna!

Thumbnail atasat

• 
• 

Aceasta postare a fost editata de MUGUR: 06 February 2011 - 08:12 PM

[MR-JW]

Buna tuturor,
Am citit tot topicul si mi-am adus aminte ca la un moment dat D-nul Craciunoiu apela la un inginer naval sa-l ajute la reconstructia de corpuri de nave. Pe inginer il cheama Radu Dulgheru si din cate stiu eu locuieste sau locuia in Sighisoara.
Daca este cineva din Sighisoara poate il apeleaza si poate are informatii mai multe. Stiu ca era foarte pasionat in strangerea de informatii despre nave , fiind de asemenea si navomodelist.

[claudiu_ne]

Buna,

Spaniolii au comandat un numar de 10 bucati (10 canoniere) imediat dupa ce francezii au finalizat Fulgerul. Nu toate canonierele au fost dotate cu turela frontala dotata cu tunuri de 120 mm.

Multumita lui Frigate, car ea luat legatura cu cei de pe forumul de promovare a marinei spaniole am primit acest fisier word unde ne sunt prezentate canonierele.

Cañoneros clase Somorrostro.

Características principales:

Desplazamiento.- 86 toneladas.
Dimensiones:

Eslora.- 24 metros.
Manga.- 4,93 metros.
Puntal.- 1,86 metros.
Calado.- 1,72 metros.

Casco.- de hierro.
Velocidad.- 9 nudos.
Carbón.- 10 toneladas.
Máquina.- de 20 caballos nominales y 80 indicados o efectivos.
Armamento.- 2 cañones rayados de 12 centímetros.
Dotación.- 22 hombres.
_________________


L

Thumbnail atasat

• 

Aceasta postare a fost editata de claudiu_ne: 07 February 2011 - 11:51 AM

[claudiu_ne]

sursa datelor si a pozelor postate mai sus este http://foro.todoavante.es

...Priviti cu atentie poza nr. 2 canoniera din partea stanga...se vede tureala si cele 2 tunuri, iar usa turelei este deschisa. Din ceea ce am citit pe alte site-uri turelele canonierei se invarteau manual si mai pot fi vazute si la monitorul peruan Huascar.

[kno3]

Modelul frantuzesc al Fulgerului, cu doua motoare cu aburi, a iesit pe lac si face manevre:

[Victorian]

Salut Kno3, interesant filmuletul canonierei frantuzesti, modelistul s-a ajutat foarte bine de pozele existente ale navei si a observat chiar unele lucruri care nu apar in planurile originale.

In privinta turelei si asemanarii ei cu turela monitorului Huascar, aici trebuie sa facem o precizare: turelele rotative au fost inventate in secolul al XIX-lea, prima nava care a avut asa ceva fiind cunoscuta nava nord-americana "Monitor". Atat de revolutionar a fost designul acestei nave, proiectata de suedezul John Ericsson, incat navele construite dupa acest sistem au ajuns sa fie denumite "monitoare". Ce era atat de revolutionar la ele? in primul rand, faptul ca erau atat de joase fata de nivelul apei, incat practic un val mai inalt ar fi putut sa le spele puntea. In al doilea rand, faptul ca tunul de mare calibru era asezat intr-o turela rotativa asezata DEASUPRA puntii. Avea o aparenta ciudata, inamicii de pe nava Merrimack descriind nava Monitor ca pe o "cutie de palarii asezata pe o pluta". Vezi aici: http://www.hazegray....sa/monitor1.jpg

Specific turelei Ericsson este faptul ca incepe de la nivelul puntii in sus.

Dar mai exista un tip de turela, turela Coles, denumita astfel dupa numele inventatorului ei, capitanul englez Cowper Coles. Aceasta turela nu este ulterioara turelei Ericsson, ci contemporana, insa ca sa nu incurcam lucrurile putem spune ca e o forma mai avansata de turela, o incercare de a salva faptul ca turela este, oricum ai lua-o, o greutate moarta imensa asezata intr-un loc nepotrivit. In mod ironic, pe inventatorul turelei, capitanul Coles, nu l-a salvat, el a murit in naufragiul unei nave la proiectarea careia participase!


Turela Coles se deosebeste de cea Ericsson prin faptul ca nu incepe de la nivelul puntii in sus, ci este "scufundata" intr-o gaura circulara in punte astfel incat doar gurile tunurilor sunt peste nivelul puntii principale. Greutatea turelei sta pe o punte inferioara. Turela monitorului peruvian Huascar este in mod categoric o turela de tip Coles.

http://www.hfmodelin..._huascar_08.jpg
http://fortegaverso....fo-huascar3.jpg
http://warofthepacific.com/hus.jpg

Dupa cum vedeti, vorbim despre o nava mult mai mare decat "Fulgerul" unde au avut loc sa faca toate amanajarile necesare pentru turela, inclusiv un parapet care se deschide spre exterior cu balamale lasand libera puntea in situatie de lupta.

Turela "Fulgerului" nu are cum sa fie o turela Coles, fiindca pur si simplu n-au avut spatiu suficient ca sa faca o gaura in punte s-o ingroape acolo. In primul rand, n-ar fi putut sa vina pe mare de la Toulon cu o gaura in punte. Deci evident, turela era amplasata DEASUPRA puntii. Era o turela Ericsson si nu Coles.

In continuare, ramane misterul rotirii turelei. Eu incep sa fiu din ce in ce mai convins ca aceasta turela n-ar fi putut in nici un caz sa se roteasca in jurul catargului asa cum ne arata modelul de la Muzeul Marinei din Constanta.

Chiar presupunand ca modelul respectiv este corect, asta nu explica in ce mod putea sa functioneze o turela strabatuta chiar in axul ei de un catarg. Tunul respectiv ar fi putut sa fie doar in lateralul catargului, lasand un spatiu foarte inghesuit pentru servantii tunului. Nici macar nu-mi pot imagina cum s-ar putea face rotirea unei asemenea turele, ca sa nu mai vorbim despre alimentarea cu obuze!

Solutia de la Muzeul Marinei ar functiona doar daca acel catarg nu strabatea turela in intregime ci doar era asezat deasupra ei. Insa intr-o asemenea situatie nu putem decat sa ne intrebam: cum a sosit nava de la Toulon pana la Galati, fara turela? Poate ca a sosit cu catargele intregi si, ca sa monteze turela, au schimbat catargul? Asta ar explica intr-adevar acel segment de catarg care este legat in bordul navei in poza din "defilarea pe Dunare".

E o dilema la care nu mi-am putut raspunde inca...

[claudiu_ne]

...Nu cred ca ar exista o legatura intre Fulgerul si Huascar... dar o legatura directa intre acele canoniere spaniole si Fulgerul exista, in opinia mea fara doar si poate. Acum dupa ce am citit acele posturi spaniole de care vorbeam mai sus, din disctutile respective am aflat ca, turela canonierelor spaniole era asemanatoare cu cele de pe Huascar.

In alta ordine de idei acel tip d eturela il mai putem intalni si in Olanda la cele 2 nave muzeu http://www.arbeitskr...ffel/buffel.htm

Astept parerea voastra...

[ipsihi]

...mie imi par cam fortate incercarile de apropiere a Fulgerului de barcazele spaniole, seamana dar nu au nici o legatura, e ca si cum ai confunda un cargou cu un ro-ro, ambele au bulb dar constructiv difera total !!!

[kno3]

@Victorian: Din datele gasite pana acum, tind sa cred ca modelul de la Muzeul Marinei care arata Fulgerul cu turela e fantezist, cel putin in parte. Cum spui si tu, e foarte greu de crezut ca au fixat catargul pe o turela rotativa, ba chiar inclinat! Nici una din pozele cunoscute ale Fulgerului nu arata urma de turela, in schimb catargele sunt la locul lor.
Daca a existat vreodata o turela, e posibil sa fi fost montata si imediat inapoia primului catarg. Daca nu apar poze sau informatii noi va fi greu de tras o concluzie clara.

[claudiu_ne]

Buna,

Am citit si am mai cautat si alte dovezi in sensul sustinerii teoriei privitoare la inarmarea canonierei si montarea unei turele pe Fulger...astfel mi-am adus aminte de acea descriere pe care am citit-o pe un alt forum o puteti vedea AICI

Interesanta opinia a fost scrisa de Cmdr. Aurelian Negulescu, in Analele Dobrogei, 1928 si face referire la inarmarea fulgerului cu un tun atat de mare incat era sa scufunde nava...

Oare ce fel de tun trebuia sa fi fost montat in asa fel incat sa fie in stare sa scufunde canonierea, chiar pe santier ...mult mai mare decat tunul de 90 mm, cu care a fost inarmata, in Romania...si dupa cum stim nava a venit in Romania neinarmata, eu cred ca acele declaratii sunt inca o dovada in plus ca Fulgerul seamana foarte bine cu acele canoniere spaniole...mai putin structura navei, si pintenul acela supradimensionat

Aceasta postare a fost editata de claudiu_ne: 17 February 2011 - 05:54 PM

[MUGUR]

Salut, Claudiu,

Textul respectiv este dominat de o ironie cautata: ofiterul de cavalerie nepriceput care alege un cuirasat francez din rada doar pe baza aspectului exterior, insarcinatul cu finantele, care este cuprins de frisoane la aflarea costului navei franceze si care aproba numai 10% din devizul pentru un cuirasat, canoniera insasi, nefolositoare, trecand peste "baltile de la Chilia", cu un tun supradimensionat, gata s-o scufunde etc.
Eu il percep doar ca pe un pamflet, nimic mai mult.
Stim ca turela a venit pe calea ferata, iar canoniera, pe mare.

Unde se gasesc fotografii cu vase romanesti:
"La 6 septembrie 1883 (scrisoarea no.6)am avut onoarea de a va comunica excelentei voastre lista si fotografia navelor ce formeaza flota de stat"

G. Wiet
Extras din scrisoarea nr. 73 trimisa de catre Consulatul Frantei la Galati catre excelenta sa, domnul de Freycinet, ministru al afacerilor straine al Frantei, Paris, Directia afacerilor politice, Subdirectia sudului, 19 mai 1885.

In 1883, FULGERUL era fara turela, in locul acesteia fiind montat tunul de 90 (sau 87mm) Krupp pe un afet construit la Galati.

Tot din aceasta scrisoare aflam de existenta unui remorcher ("Romanul")care putea sa navigheze si pe mare ("capable de sortir de Sulina"), vandut la inceputul anului 1885 catre un armator din Nantes. Asa ca nu am rezolvat nimic, dimpotriva a mai aparut o necunoscuta-"Romanul".

O seara buna!

[Victorian]

De acord cu Mugur,

Textul respectiv este doar un pamflet si nu trebuie considerat ad-literam!

In privinta necunoscutei noastre legate de modelul de la Muzeul Marinei, am banuiala ca e posibil ca "minunea" turelei strapunsa de catarg sa fie doar rezultatul interventiei unui modelist mai putin experimentat. Din pacate n-am reusit sa aflu de la personalul Muzeului Marinei care este istoria reala a modelului respectiv. Nu mai este nimeni acolo care sa-si aduca aminte de perioada de inceput a muzeului si locul precis de unde au fost aduse toate exponatele.

Modelul respectiv insa a fost facut fara indoiala de cineva care cunostea nava si/sau avea acees la planurile originale, pentru ca altfel n-ar fi putut fi reprezentate corect o serie de elemente pe care le recunoastem in pozele navei reale, precum acea teava de legatura dintre cos si suprastructura ce adaposteste bucataria. Mai mult decat atat, exista niste elemente pe modelul respectiv care sunt corect reprezentate, insa amplasate aiurea, de exemplu pe duneta:

http://666kb.com/i/br2zp3ccnyy9azxjq.jpg

Aici vedeti ca exista o cusca pentru acoperirea accesului printr-un tambuchi, care este asezata in locul unde de fapt era un luminator. Acea cusca exista cu adevarat, insa isi avea locul firesc in fata suprastructurii bucatariei, dupa cum ne-a demonstrat in urma cu catva timp Kno3. Deci este un element real, amplasat insa gresit.

Concluzia mea este ca acest model a fost realizat de cineva care se pricepea, avea candva toate elementele la locul lor insa probabil in timpul razboiului modelul a suferit diverse stricaciuni, a fost descompletat etc. iar odata cu decizia infiintarii Muzeului Marinei a trebuit refacut. Ocazie cu care a incaput pe mana cuiva mai putin priceput in ale modelismului si cu gusturi estetice discutabile. Acesta a demontat diversele elemente constitutive, le-a "reparat" adaugand unele infrumusetari precum hublourile amplasate sub cos, care n-au ce sa caute pe acolo, apoi, ca sa arate "bine" a dat la nickelat toate piesele respective!

Este posibil fie ca:

a) Turela sa fie un element initial al modelului si inainte de reparatie se afla in fata catargului; dintr-un motiv oarecare persoana care a reparat modelul a considerat necesar sa adauge acel inel de lemn de la baza turelei. Se vede pe el ca este supra-dimensionat, astfel incat nu i-a mai incaput in locul initial si a ajuns la o solutie de compromis.

B) Turela era un element initial al modelului si era amplasata acolo unde mai apoi, potrivit pozelor, a ramas amplasat doar tunul. Catargul era acolo unde il vedem in poze, insa la model catargul initial s-a rupt si modelistului reparator i-a ramas doar segmentul superior; ca sa nu refaca complet piesa (risca sa nu mai obtina aceeasi culoare a elementului) a ajuns la aceasta solutie inedita.

c) Turela este un element folcloric adaugat de modelistul reparator apropo de povestea turelei initiale a navei.

Dupa cum arata elementul: http://666kb.com/i/br31b5vcdqbsfuhee.jpg

Este foarte posibil ca adevarata sa fie varianta ©. Se vede bine ca, daca nu si turela in sine, macar inelul de fixare este in mod cert supradimensionat. Din ce-ar fi putut fi realizat acel inel la nava reala? fie ca ar fi fost lemn, fie ca ar fi fost metal, ar fi insemnat un element foarte greu amplasat intr-un loc complet nepotrivit.

"Usa" de acces in turela are o forma foarte ciudata si nepotrivita. De ce n-ar putea sa fie inalta ca pentru un om normal? Comparati-o cu usa bucatariei. E prea putin inalta, in schimb este nepotrivit de lata. La ce-ar fi folosit o usa de o asemenea latime, si amplasata lateral tunului, in loc sa fie amplasata in spatele lui? La ce-ar fi folosit scarita aceea de acces in acea pozitie, cand este complet iesita din scara si amplasata intr-un loc in care ai cobori practic peste parapetul navei?

Asadar, am ajuns la concluzia ca nu putem decat sa ne bazam pe pozele reale, unde nu se vede nici o turela, si sa ignoram pur si simplu facatura din modelul de la Muzeul Marinei. E mai intelept!

In privinta canonierelor spaniole din clasa Arlanza / Somorrostro, adevarul este ca navele spaniole sunt niste canoniere fluviale din lemn, in vreme ce Fulgerul nostru este o nava metalica gandita sa mearga pe mare. Nu uitati ca a navigat pe Marea Mediterana, pe Marmara si pe Marea Neagra de la Toulon pana la Sulina fara sa aiba nici un fel de probleme de navigatie, si probabil in cursul acestei croaziere a folosit de multe ori panzele, fiindca carbunii erau scumpi si nava n-are rezerve pentru o distanta foarte mare. N-am apucat inca sa compar inca cifrele, insa nu m-ar mira sa constat ca la aceleasi dimensiuni, nava noastra avea un deplasament sensibil mai mare.

Aceasta postare a fost editata de Victorian: 18 February 2011 - 02:06 PM

[claudiu_ne]

claudiu_ne, la 05 February 2011 - 11:38 AM, a spus:

Intrucat am mai "aprofundat" subiectul as dori sa atasez aici si cateva date tehnice despre aceste canoniere, comparativ cu cele ale fulgerului

Canoniera Somorrostro
Prima nava, din cele 10 comandate a fost executata incepand cu 23.09.1873, fiind lansata la apa 3 luni mai tarziu in 17.12.1873
Deplasament: 86 tone
Lungime : 24,00 m
Latime : 4,93 m
Pescaj : 1,86 m
Armament: 2 tunuri rapide
Viteza de: 9 noduri
Echipaj: 22 de oameni
datele trecute mai sus le-am luat de aici sursa: http://es.wikipedia....ase_Somorrostro


Canoniera Fulgerul
Din datele cunoscute nava a fost comandata in anul 1873, iar predarea catre marina romana a fost in octomobrie 1873
Deplasament : 90 de tone
lungime 25 m
lăţime 4,80 m
pescaj 1,30 m
Armament: 1 tun 90 mm
Viteza de: 9 noduri
Echipajul număra 35 de oameni.

datele trecute mai sus le-am luat de aici sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fulgerul

...Dimensiunile le-am gasit eu si le-am postat intr-un post anterior, dupa cum vezi sunt "sensibil" de apropiate...

[Victorian]

Salut Claudiu,

Multumesc ca ai reluat cifrele! Hai sa le analizam un pic:

Raportul L/B pentru Sommorostro: 24/4.93 = 4.86
Raportul L/B pentru Fulgerul: 25/4.80 = 5.20

In principiu acest raport da masura capacitatilor nautice ale navei. O nava mai lunga este mai rapida, dar mai putin manevrabila. O nava mai scurta este mai putin rapida, dar mai manevrabila. In mod cert, cele doua nave nu au fost facute insa dupa acelasi plan de forme, fiindca altfel ar fi avut acelasi raport L/B.

Raportul L/d pentru Sommorostro: 4.93/1.86 = 2.65
Raportul L/d pentru Fulgerul: 4.80/1.30 = 3.69
Acest raport, desi nu este neaparat foarte semnificativ pentru stabilitatea laterala, care depinde de multi alti factori, sugereaza cat se poate de bine faptul ca navele nu aveau acelasi plan de forme. Ar fi fost imposibil sa difere indicii atat de mult.

Raportul deplasament/pescaj la Sommorostro: 86/1.86 = 51.61 t/m
Raportul deplasament/pescaj la Fulgerul: 90/1.20 = 75.00 t/m

Daca facem calculul la volumul bloc al carenei, cifrele sunt si mai frapante:

Sommorostro: 86t/220 mc = 0.39 t/mc
Fulgerul: 90t/156 mc = 0.57 t/mc

Asta arata, asa cum spuneam, ca la aceeasi unitate de volum "Fulgerul" este aproape cu o data si jumatate mai greu. Fiindca difera materialul de constructie: una este facuta din lemn, cealalta este din metal.

Ceea ce este interesant, Sommorostro este gandita sa fie canoniera fluviala, insa are totusi pescajul mai mare decat Fulgerul, care este nava maritima!

Inca o observatie: la un pescaj de 1.98 metri e mult mai usor pentru Sommorostro sa aiba deasupra puntii o turela de 2 metri inaltime (cat sa incapa un om normal). Pentru Fulgerul insa, la numai 1.30 m pescaj, turela trebuia sa fie foarte usoara ca sa nu rastoarne nava pe apa. Probabil ca inginerii francezi de la Chantiers et Forges de la Mediteranee au facut ori haz, ori l-au privit cu mila pe ofiterul de artilerie care voia neaparat ca nava sa aiba turela. Pana la urma i-au facut o cotineata din tabla atat de subtire, incat putea fi strapunsa de un glonte de flinta obisnuita. Asta imi sugereaza o tabla extrem de subtire, cam cat tabla din caroseria unui autovehicul de azi! Cu alte cuvinte, turela nu corespundea scopului pentru care a fost creata: acela de protectie a servantilor tunului. Probabil inginerii francezi au vrut sa scape de gura artileristului si i-au facut pe plac -pe banii statului roman, stiind prea bine ca in exploatare turela va fi data jos...

[kno3]

Ma bucur ca mai continua discutia.

Despre asemanarea Fulgerului cu canonierele spaniole nu pot sa spun decat ca exista unele elemente similare la aranjamentul puntii, dar coca este cu totul altceva, asa ca nu avem de ce sa tragem concluzii pripite despre turela din comparatia asta.

As vrea sa fac o comparatie intre macheta Fulgerului de la Muzeul Marinei si fotografia navei reale:


Daca veti suprapune pozele luand ca referinta pupa, scalate asa incat distanta dintre cos si catargul din spate sa fie aceeasi, veti observa ca:
- la macheta: catargul din fata este la aproximativ aceeasi distanta (usor mai mare) de cos ca si cel din spate,
- la Fulgerul real: catargul din fata e la distanta vizibil mai mare de cos (aproximativ cam cu 1/3) decat cel din spate, evident ca sa aiba loc tunul (sau ipotetic turela).
- toata coca e mai lunga, cam cu lungimea pintenului,
- duneta e putin mai lunga.

Rezulta de aici ca modelul nu respecta proportiile reale ale Fulgerului, fiind mai scurt si probabil mai lat. Poate ca a fost facut dupa lungimea publicata, care, asa cum explica Victorian mai demult, nu ar fi lungimea totala a cocii ci o distanta diferita utilizata de constructorii epocii, mai scurta.

De asemenea vreau sa va atrag atentia, asa cum ii povesteam si lui Victorian mai demult, ca suprastructurile de pe macheta nu par a fi facute toate de aceeasi mana. Diferenta de calitate a prelucrarii metalului e destul de mare intre cabina, turela sau chepengul din prora etc.

Va las sa trageti concluziile.

[Victorian]

Excelenta expunere, Kno3!

Intr-adevar, corpul modelului de la Muzeul Marinei este mai "bondoc" decat era nava reala. Habar n-am care este cauza. Din pacate, fiindca nu stim originea modelului, nu putem decat sa facem speculatii pe aceasta tema.

Claudiu, tu care esti asa de priceput in smecherii cu imagini, n-ai reusi cumva sa suprapui cele doua imagini postate de Kno3 aici? In felul acesta ar deveni absolut evident ca modelul e diferit de nava reala!

Numai bine tuturor, pe curand!

[ipsihi]

...cam asta ar fi suprapunerea celor 2 modele aduse la aceeasi lungime, diferentele sunt vizibile !!!

Thumbnail atasat

• 

[ipsihi]

...si inca una, modelul de la muzeu are duneta mai scurta, teuga lipseste cu desavarsire iar barcile de salvare sunt ridicol de mici, artimonul este exact pe pozitie insa arborele prova este deplasat cu cel putin 1m probabil pentru a se pupa cu centrul cratitei de sarmale de pe punte,totodata cosul originalului este mai inalt cu cel putin putin 50cm iar cabina sensibil mai lunga cu aprox 50-70cm !!!

Thumbnail atasat

• 

[MUGUR]

Salut, Ipshi,

Excelenta compozitia.Ma duce cu gandul la faptul ca turela era montata intre catarg si cabina, iar gabaritul ei era mai redus.
Victorian, asteptam cu nerabdare desenele tale cu FULGERUL; in opinia mea, varianta cu tunul de 57 mm (aparuta dupa 1888)este suficienta pentru acest moment,poti sa revi ulterior pentru celelalte doua variante.

O zi buna!

[Rottyrc]

MR-JW, la 07 February 2011 - 12:59 AM, a spus:

Buna tuturor,
Am citit tot topicul si mi-am adus aminte ca la un moment dat D-nul Craciunoiu apela la un inginer naval sa-l ajute la reconstructia de corpuri de nave. Pe inginer il cheama Radu Dulgheru si din cate stiu eu locuieste sau locuia in Sighisoara.
Daca este cineva din Sighisoara poate il apeleaza si poate are informatii mai multe. Stiu ca era foarte pasionat in strangerea de informatii despre nave , fiind de asemenea si navomodelist.

D-nul Radu Dulgheru a lucrat in Baneasa la fabrica de avioane,in prezent sa retras in Sighisoara .
Va pot ajuta cu un nr. de tel.0265 773568 sau 0749244538

Spor si Ajutor

[claudiu_ne]

...Buna,

E clar ca lumina zilei ca modelul de la Muzeul Marinei nu va corespunde cu cel ale Fulgerului din poze...nelamuririle mele se indreptau spre suprastructurile de pe punte, mai exact ce se afla intre cosul de fum si pupa navei.

Totodata mai exista si forma acelei trombe de aer aflata in prova...incercati sa observati ca acea tromba de aer nu este asemanatoare cu cele 2 trombe de aer de langa cosul de fum.

[ipsihi]

...ala e bocaport nu tromba de aer !!!

[ipsihi]

...bocaportul apare doar pe replica de la muzeu, in poza originala ceea ce pare a fi un bocaport vopsit in alb ,este de fapt o constructie aflata pe malul opus al Dunarii, un zoom in photoshop este suficient pt a vedea acest detaliu !!!

[MUGUR]

Claudiu cred ca se refera la tromba de aerisire de la prova care este dispusa pe un bocaport:

Thumbnail atasat

• 
• 

[ipsihi]

...se pare ca in prima poza este doar un tambuchi acoperit de un capac vopsit in alb, in poza nu apare nimic care sa aduca cu v-o colivie de bocaport si nici cu v-o tromba de vant, in pozele tale acestea apar in mod evident, se pare ca de-a lungul timpului s-au operat mici modificari la nivelul puntii, eu nu vad colivii de acces nici la pupa, ce se vede acolo tot tambuchiuri ar putea fi !!!

[MUGUR]

claudiu_ne, la 18 February 2011 - 02:57 PM, a spus:

...Dimensiunile le-am gasit eu si le-am postat intr-un post anterior, dupa cum vezi sunt "sensibil" de apropiate...

Foarte inspirata aceasta comparatie!
Putem observa ca, desi lungimea/latimea/deplasamentul celor doua vase sunt similare, pescajul canonierei FULGERUL este cu 0,5 m(!!!)mai mic decat al canonierelor spaniole. Pescajul de 1,30 m este foarte potrivit pentru Dunare. Va reamintesc faptul ca GRIVITA (pescaj 1,80 m) a ramas cateva luni blocata in zona Gura Vaii (jud. Mehedinti) deoarece nivelul scazut al apelor Dunarii nu i-a permis intoarcerea la Galati.
Am indoieli privitoare la faptul ca FULGERUL ar fi fost construita pentru navigatia maritima (argumentul adus fiind acela al drumului cu vele din Franta pana la Galati). Multe nave cu fundul plat, destinate fluviului sau navigatiei costiere au strabatut distante mari pe oceane. Exemle am mai dat chiar aici:

http://www.rhcforum....3/page__st__120

[kno3]

MUGUR, la 20 February 2011 - 07:57 PM, a spus:

Putem observa ca, desi lungimea/latimea/deplasamentul celor doua vase sunt similare, pescajul canonierei FULGERUL este cu 0,5 m(!!!)mai mic decat al canonierelor spaniole. Pescajul de 1,30 m este foarte potrivit pentru Dunare. Va reamintesc faptul ca GRIVITA (pescaj 1,80 m) a ramas cateva luni blocata in zona Gura Vaii (jud. Mehedinti) deoarece nivelul scazut al apelor Dunarii nu i-a permis intoarcerea la Galati.
Am indoieli privitoare la faptul ca FULGERUL ar fi fost construita pentru navigatia maritima (argumentul adus fiind acela al drumului cu vele din Franta pana la Galati). Multe nave cu fundul plat, destinate fluviului sau navigatiei costiere au strabatut distante mari pe oceane.

Cred ca ai dreptate. E logic ca Fulgerul, canoniera fluviala, sa fie construita cu pescaj mic ca sa nu aiba probleme cand scad apele.

[Victorian]

Si totusi...

Asta ca sa intelegeti de ce dureaza atata sa desenez planurile. Exact cu problema asta ma lupt eu acum: cu planul de forme definitiv. Macar am transat problema lungimii intre perpendiculare, care la navele din perioada respectiva, conform practicii navale de la Chantiers et Forges de la Mediteranee din anul lansarii navei noastre era considerata aproximativ la linia de plutire. Mai precis, la "Fulgerul" nostru cei 25 de metri lungime se considerau de la axul carmei si pana in varful pintenului.

Pentru asta putem sa-i multumim Guvernului Francez, Serviciul Istoric al Apararii: http://www.servicehi...o/atlas/rec.php

Insa dincolo de asta, mai raman cateva necunoscute. Domnul Craciunoiu sustine ideea "canonierei fluviale" iar modelul de la Muzeul Marinei tinde sa-i dea dreptate. Pozele suprapuse de Claudiu aici insa (multumesc, Claudiu!) ne dovedesc ca modelul este... inexact.


Eu analizez de cativa ani buni de zile cele cateva poze pe care le avem ale navei si nu stiu ce sa cred. Explicati-mi voi mie de ce Fulgerul aree bordurile inclinate si nu perfect verticale, daca tot era o nava fluviala? De ce avea o pupa foarte ascutita? Explicati-mi cum a putut sa vina de la Toulon pana la Galati pe mare? Ati auzit vreodata de nava "Romania", de yachtul domnesc Stefan cel Mare sau alte nave fluviale de-ale noastre sa iasa de pe Dunare macar pana la Constanta? Cata vreme "Fulgerul" a fost chiar folosita pentru traditionala croaziera de pregatire a cadetilor prin porturile Marii Negre, inainte sa apara "Mircea".

Cred ca singurul raspuns corect la aceasta intrebare este: "Fulgerul", in ciuda dimensiunilor reduse, avea totusi capacitati maritime. Asta explica de altfel si reactia prudenta a autoritatilor turcesti in momentul in care s-au trezit cu nava romaneasca in Bosfor.