Postat 30 June 2009 - 08:41 AM
Salutare din nou,
Claudiu, multumesc frumos de analiza si de munca, imaginea "colorizata" este reusita, dar din pacate culorile nu reusesc sa rezolve dilemele pe care le avem.
Kno3, ti-am ramas dator cu niste raspunsuri pe care incerc sa le lamuresc acum dupa cum urmeaza:
1 ). Coliviile ogivale sunt asezate de regula deasupra unui bocaport si din cate am vazut sunt o rezolvare specific frantuzeasca de secol 19 a problemei, in special din epoca celui de-al doilea imperiu, adica exact perioada cand a fost facuta si "Fulgerul". Mai exista o varianta mai veche, vizibila si la navele englezesti, in care in locul "coliviei" la bocaportul respectiv sunt doar niste stalpi de lemn pe colturi care sustin o mana curenta din franghie sau chiar din lemn, cu scopul foarte evident de a impiedica un om sa cada pe golul scarii. Presupun ca stalpii de pe colturi nu erau intotdeauna suficient de bine fixati in punte si s-au intamplat accidente, motiv pentru care cineva a venit cu ideea realizarii acelei "colivii" din bare de metal care dadea rezistenta suficienta intregului ansamblu chiar si in conditiile extreme ale unei nave zguduita de furtuna.
N-as putea sa-ti spun daca acolo in mijlocul ogivei exista o posibilitate de a agata un carlig pentru a cobori o incarcatura sub punte dar este foarte posibil. Mai cred ca structura respectiva da posibilitatea de a sustine un soi de "cort" din panza de corabie, care se punea acolo in anumite conditii meteorologice. Am vazut asemenea colivii pe modelele de la Muzeul Marinei din Paris. O varianta asemanatoare se poate vedea pe sectiunea longitudinala a unui cuirasat din vremea celui de-al doilea imperiu, la pagina 281 a cartii "Histoire de la Marine Francaise" (Ch. de la Ronciere si G.Clerc-Rampal, Librairie Larousse, Paris, 1934). Din pacate nu am poze cu asemenea structuri si nu stiu cum as putea gasi pe net fiindca nu stiu cum anume se cheama in franceza!
Termenul de "bocaport" in sine este preluat in limba romana din italiana, "bocca" insemnand gura, deci este vorba despre o gura de incarcare, o deschizatura in puntea unei nave. Toate deschizaturile astea de pe puntea unei nave de regula aveau niste margini inaltate din lemn de circa 25 cm, solid fixate in jurul deschiderii astfel incat apa care ajungea ocazional pe punte sa nu se scurga in interiorul navei. Golul care ramanea era acoperit de obicei cu un gratar de lemn sau cu niste simple scanduri plate potrivite cu grija, dupa care peste ele se tragea o husa de panza groasa de corabie, gudronata, care era legata de jur imprejur cu niste franghii trecute prin niste inele pe care le avea bocaportul acolo special in acest scop.
Noua, celor de azi acest mod de "izolare" fragila ne-ar putea parea inexplicabil de primitiv. Adevarul este ca tehnologia acelor secole nu permitea nimic care sa reziste mai mult in conditiile extreme ale vietii pe mare. In general traiul pe corabiile secolelor trecute era absolut infiorator, mortalitatea era extrem de ridicata, iar putina apa care s-ar fi scurs prin bocaporti era nimic fata de felul cum erau "murati" marinarii care trebuiau sa se urce pana in varful catargului ca manevreze velele pe orice fel de vreme.
2) studiem posibilitatea existentei inca a unei colivii in fata structurii centrale. Nu este imposibil, ceea ce se vede acolo in spatele ofiterului arata ca inca o "cusca". Sa vedem.
3) Luminatoarele cu hublouri sunt o inventie tarzie, ele au aparut in jurul anului 1900 in special la sala masinilor, pe navele metalice. "Aurora" are semenea luminatoare de exemplu. Varianta mai veche erau luminatoare realizate din rame de lemn care sustineau o placa de sticla. Sticla era protejata pe deasupra cu o grila din bare subtiri din alama. Asemenea luminatoare, absolut identice, avea si bricul "Mircea". Doar ca la "Mircea" erau facute din lemn de teck lasat aparent, in timp ce se pare ca la "Fulgerul" ele erau dintr-un lemn mai putin nobil insa vopsit in alb. In poza pe care o analizam luminatorul careului ofiterilor, abia vizibil printre coloana mitralierei si alte acareturi pe acolo este inchis, in timp ce luminatorul dublu al salii masinilor este fixat in pozitie deschisa. In partea dinspre prova e un loc gol in care se vede Dunarea, iar in partea dinspre pupa se vede... prova navei Romania, dupa cum poti sa-ti dai seama prelungind imaginar straiul de prova al catargului trinchet al respectivei nave! Iar pentru ca structura luminatorului este alba, ea nu se vede pe fondul deschis al Dunarii...
4) Bara aceea agatata de-a lungul bordului are si o adaugire in forma de cruce undeva la capatul dinspre prova. Pare sa fie o CRUCETA, ceea ce ma face sa cred ca respectivul element este un segment de catarg. Acum, acest segment poate sa fie de la "Fulgerul" sau pur si simplu "imprumutat" de la o alta nava. Le era util pentru ancorarea la mal pe Dunare. Si in ziua de azi, daca te duci la Braila, Galati sau la Tulcea vei vedea acelasi sistem de ancorare al navelor, folosind o prajina lunga si solida care se fixeaza cu un capat de mal si cu altul de nava, pe urma este "intepenit" cu franghii de babale. Ancora propriu-zisa nu prea se foloseste pe Dunare, odata fiindca fundul apei este malos si nesigur, in al doilea rand fiindca exista fel de fel de resturi si exista riscul sa-ti agati ancora si s-o pierzi. Nu mai departe de acum cativa ani, cand Dunarea era foarte scazuta, au gasit unii o ditamai bucata de carma de corabie de razboi englezeasca sau frantuzeasca de pe la 1850, pe care au "agatat-o" de pe fundul Dunarii. Acum putrezeste in pace in curtea din spate a Muzeului Marinei.
5) este foarte posibil ca acea suprastructura sa fie in egala masura bucatarie, dar si cabina de comanda. Nu era nevoie sa aiba hublouri fiindca are un luminator pe acoperis, perfect vizibil in model ca si in poza de altfel, pentru ca este si deschis.
Spatiul lateral era mai util sa fie mobilat cu fel de fel de dulapioare pentru ustensile.
Obiectul acela rotund de la umarul comandantului in mod sigur nu era un hublou fiindca e asezat prea jos, in schimb ar fi putut fi altceva, de exemplu un mic vinci de mana pentru manevrat gruia barcii, care este legata in apropiere.
Cabina avea in schimb doua ferestre spre prova, asa cum ne arata modelul, iar daca mai era nevoie de iluminat suplimentar se deschideau usile, care sunt facute din doua bucati, de aceea fiecare bucata are cate doua balamale. Cabina aia sigur nu era blindata fiindca la 1860 deja tunurile ajunsesera la o forta devastatoare si blindarea bucatariei n-ar fi folosit la nimic. In schimb, e posibil ca structura vizibila sub tun, unde eu vad niste ferestruici aproape de nivelul puntii, sa fi fost de fapt un post de observatie partial ascuns sub punte care sa fi permis comandantului ca in caz de lupta sa "observe" totul dintr-o pozitie mai ferita.
Hublourile suplimentare, respectiv cele trei care ilumineaza caldarea pe lateral, hubloul de la usa, ca si hublourile amplasate fantasmagoric pe corpul modelului sunt in mod sigur "opera" lui Nea' Caisa, ultimul care s-a ocupat de acel model de la Muzeul Marinei.
6) Pe model se vede un mic vinci orizontal, asa cum cred ca era si in realitate, ascuns vederii de parapetul de la prova navei.
Ajutor
Raspuns nou
frigate 264, la Jun 24 2009, 10:22 PM, a spus: 
Citare Multipla
