Merci Claudiu,
Totusi afetul acela difera mult de ceea ce ai gasit tu, ma intreb daca nu cumva ceea ce vedem noi pe "Fulgerul" este un afet de constructie franceza, respectiv afetul care initial a fost pus in interiorul "turelei".
Si fiindca veni vorba despre turela, intre timp am gasit o imagine color a modelului de la Muzeul Marinei, in lipsa accesului direct la model; etajul este in continuare inaccesibil :blink:
Este doar un scan dupa o carte postala ilustrata, deci nu va asteptati la cine stie ce rezolutie...
Modelul acesta de la muzeul marinei are niste elemente interesante si oarecum surprinzatoare, de aceea merit o mica analiza. Exista elemente absolut corecte si elemente complet aiurea, de parca nava ar fi fost inceputa de un modelist cu atentie pentru detalii, care n-a reusit s-o termine, si a incaput pe mana altcuiva care a "dat rasol". De aceea e tare greu acum de facut distinctie intre elementele corecte si cele fanteziste. Spre exemplu, constat cu placere ca forma corpului este absolut corecta, perfect asemanatoare cu ceea ce se poate vedea si pe nava reala; asta inseamna ca avem sanse ca si forma carmei si elicelor sa fie corecta. Lipseste insa total acel mic parapet de la prova, motiv pentru care montura bompresului, care ar fi fost in mare parte ascunsa se acest parapet, devine o mica "marsavie".
Pornind de la prova spre pupa, se vede acolo o ancora agatata ca prin minune de prova intr-o pozitie in care n-ar putea sa stea nicicum, insa putem vedea din nou bompresul despre care stim din poza sepia ca exista cu adevarat.
Vedem si babalele, pe care le stim si din fotografie numai ca sunt intr-o pozitie prea inaintata spre prova fata de imagini. Lipsesc insa complet afurisitele de scari de acces, pe care le-ati vazut ca sunt in realitate.
Apare in schimb, minune mare, acea "turela" originala, despre care stim din istoria lui Ciuchi ca a existat cu adevarat initial.
Ar merita sa adaugam aici cateva explicatii: La data comandarii canonierei Romania nu avea cu adevarat ofiteri de marina capabili, care sa stie ce inseamna o nava si cum se manevreaza ea pe mari si oceane. De aceea, specialistii care s-au ocupat de specificatiile navei erau ofiteri de uscat de diverse specialitati care au cerut si ei ce s-au priceput.
In cartea "Otel, aburi si torpile" (autori, Cristian Craciunoiu si c-amiralul ® Raymond Stanescu) la pagina 16 exista un comentariu amuzant pe aceasta tema: "Desi banii au fost putini, pretentiile au fost mari: sa aiba pinten, a zis un cavalerist, sa aiba tun, a zis artileristul si sa fie piroscaf a zis un alt membru al comisiei Statului Major".
O nava atat de mica nu putea sa sustina o turela autentica (pentru cunoscatori, exista turele Ericsson si turele Coles, dar chiar si cea de-a doua, mai usoara, e posibil de pus numai pe o nava de dimensiuni duble fata de "Fulgerul")
Pusi intr-o situatie imposibila, constructorii francezi au rezolvat dilema realizand o "turela" din tabla, care putea apara cel mult de ploaie.
Acest model pe care-l vedeti este singura informatie pe care o avem referitoare la felul cum ar fi putut arata turela. Rezolvarea catargului care se sprijina pe mijlocul turelei este cu totul inedita, dar nu este defel tehnic imposibila. Se vede clar montura de pe punte, destinata a acoperi si proteja sistemul de rulare al turelei. Este de presupus ca turela se manevra manual din interior.
Se mai observa un tambuchi de acces orientat spre fata, perfect coordonat cu ceea ce se poate vedea si in fotografiile originale (minus tromba de ventilare). Se vede o suprastructura centrala asemanatoare realitatii, cu exceptia celor trei hublouri laterale care nu au ce cauta acolo (ar ilumina lateralul caldarii). Se mai vede inca un acces in compartimentul masini si un mare luminator peste motor, care e la locul lui si in poze. Mai apare apoi inca un tambuchi, despre care in poze vedem ca este acoperit exact in acelasi mod ca si cel de acces in camera masinilor, deci adaugirea de pe model este fantezista. La fel, aranjamentul barcilor, care sunt intr-adevar acolo dar in alta pozitie.
Din pacate, acelasi lucru se poate spune si despre pozitia hublourilor, si numele navei, care in realitate era scris mai mis si mult mai spre pupa. Lipseste o intaritura de gurna care vine in continuarea marginii puntii pana la pupa si care este extrem de vizibila pe nava reala.
Un ultim element surprinzator: existenta unui pic pe catargul mare, care sugereaza felul cum a fost greata initial aceasta canoniera. Pornind de la acest element, se poate "ghici" o velatura de goeleta.
Numai bine...